„Pentru mine, amenințarea reală la adresa securității statului este nu geopolitica, ci corupția”, le-a spus președintele moldovean Igor Dodon deputaților din 47 de țări reuniți la Strasbourg, în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, insistând ca „Instituțiile europene să nu mai dea cecuri în alb politicienilor din Moldova. Reformele trebuie să continue, sunt un proces ireversibil și necesar pentru cetățeni”, a mai spus politicianul moldovean, care a subliniat că principalul focus al actualei guvernări de la Chișinău sunt reforma justiției și lupta împotriva corupției. Activistul civic Valeriu Pașa, expert al comunității WatchDog.md crede însă că tocmai șeful statului se face vinovat că a tolerat corupția.
Europa Liberă: Discutăm pe marginea discursului pe care l-a avut șeful statului la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, unde a spus că nu geopolitica e de vină, dar corupția e fenomenul care macină statalitatea Republicii Moldova. Cum ați tălmăci Dvs. mesajele pe care le-a transmis el parlamentarilor de la Strasbourg?
Valeriu Pașa: „Este greu să nu recunoaștem că într-adevăr problema mare a Republicii Moldova este corupția. În același timp, ar fi ipocrit să nu le legăm pe cele două – corupția și geopolitica. Or, în Republica Moldova, dincolo de factorii interni, deși nimeni nu a impus cu forța politicienii moldoveni de-a lungul anilor să fie corupți, totuși această corupție a fost puternic stimulată din afară. Instrumentarea corupției este unul dintre instrumentele de politică externă printre cele mai des folosite și printre cele mai eficiente ale Federației Ruse. Dovadă este însuși faptul că Igor Dodon este președintele Republicii Moldova în urma instrumentării de către Kremlin a corupției prin finanțare ilegală, prin implicarea mass-media în Republica Moldova, care la fel și-a menținut aici această influență mediatică în mare parte prin corupție, prin coruperea politicienilor.”
Europa Liberă: Dar Igor Dodon face aceste declarații, după ce se consumă mai mult de trei ani de când el se află în fruntea țării.
Valeriu Pașa: „Păi ce o să facă? Dl Igor Dodon, din moment ce a preluat de unul singur, practic, guvernarea în Republica Moldova în noiembrie, și-a pus un singur scop: să fie reales pentru încă un mandat. Adică întreaga țară, după viziunea dlui președinte, trebuie să muncească într-o singură direcție – ca să îl fericească cu încă patru ani de președinție.”
Europa Liberă: Cum se vede acest efort de a lupta împotriva flagelului numit corupție, pentru că Igor Dodon de la înalta tribună de la Strasbourg a spus că reiterează angajamentul Republicii Moldova de a continua reformele pentru ca să fie stârpită această corupție?
Valeriu Pașa: „Dl președinte și ortacii săi, dacă le putem spune așa, din guvern, din structurile statului nu obosesc să repete aceleași lucruri și acasă, dar, deocamdată, ne alegem doar cu vorbele. Și în condițiile în care chiar însuși dl președinte în mod absolut evident nu trăiește din veniturile sale oficiale este o profundă ipocrizie să fie spuse de gura lui astfel de vorbe. Deci, este o i-po-cri-zie!”
Europa Liberă: Tema corupției, spune Igor Dodon, figurează mereu pe ordinea ședințelor Consiliului Suprem de Securitate. Ce impact au aceste discuții după aceste ședințe?
Valeriu Pașa: „Pe față nu vedem absolut niciun impact, absolut toate subiectele abordate în marile probleme care implică corupția, cum ar fi întoarcerea sub controlului statului a aeroportului, cum ar fi rezilierea marilor privatizări frauduloase, investigarea crimei bancare și multe altele nu au și o continuitate practică. Deocamdată auzim aceleași vorbe. În același timp, uneori astfel de discuții la acest Consiliu Suprem de Securitate mai curând au intenția să distragă atenția opiniei publice, să imite o activitate, dar de fapt mai curând se dorește acoperirea acestor scheme și perpetuarea lor. Or, ultima inițiativă cu privatizarea subită a întreprinderii „Metalferos” este o dovadă în plus, pentru că...”
Europa Liberă: Și mai ales cine ajunge în fruntea acestei entități?
Valeriu Pașa: „Este un cetățean apropiat de cercurile de business oligarhice din Federația Rusă, dar cel mai important lucru este altceva: nu astfel se iau deciziile de privatizare. Dincolo de faptul că este strict de atribuția guvernului să recomande astfel de lucruri, trebuie să fie aprobat acest lucru de parlament, dar se face în urma unei analize. În primul rând, trebuie făcut un audit profund al acestei întreprinderi, să se vadă unde s-au pierdut banii, cine sunt responsabili, să se consume toate procesele, eventual cele penale, să se vadă unde se poate de recuperat banii, să se înțeleagă foarte clar, să fie transparent care este situația acestei întreprinderi și să fie o motivare clară de ce avem nevoie s-o privatizăm, pentru că poate nu. Și „Metalferos” este dincolo de bani, „Metalferos” este un instrument al statului, care da, a fost deturnat în interese private, dar este instrument al statului de a influența în mod foarte important economia regiunii separatiste transnistrene. Or, în momentul în care pierdem controlul asupra livrărilor de materie primă la Uzina metalurgică din Râbnița, le facilităm pur și simplu profituri mai mari la bugetul separatiștilor. Iată aici e problema. Monopolul de piață care există pe metale feroase, pe fier vechi al întreprinderii „Metalferos” nu este o problemă, problema este faptul că acolo s-au pus tot felul de firme-căpușe, care sifonau profitul, care în mod normal trebuia să ajungă în bugetul de stat, dar ajungea în buzunare private. Și dacă ne uităm cine este persoana direct responsabilă, respectiv director financiar, adică omul care semnează toate aceste contracte frauduloase – surpriză! –, nașul de cununie al președintelui Dodon, care a stat acolo bine mersi inclusiv pe timpul lui Plahotniuc, căruia îi atribuie inclusiv dl președinte Dodon toată responsabilitatea pentru corupție.”
Europa Liberă: Haideți să revenim la felul cum se înțelege promovarea reformei în domeniul justiției, pentru că, odată cu venirea în fruntea Procuraturii Generale a lui Alexandru Stoianoglo, se investește multă încredere că lucrurile ar putea să se schimbe într-o direcție bună.
Valeriu Pașa: „Procurorul general nu face reforme, procurorul general este responsabil de administrarea activității. D-lui poate să impună mai puțină corupție în structurile procuraturii, mai mult respect față de lege, mai multă eficiență - de ce nu? -, ca organele procuraturii să nu mai fie utilizate drept bâtă politică sau economică...”
Europa Liberă: Dar Igor Dodon spune că prin reforma complexă a justiției ei își propun să fie eradicată corupția în rândul magistraților, să fie asigurat un corp judecătoresc profesionist și integru, să readucă încrederea cetățenilor în justiție?
Valeriu Pașa: „Dna Ursu, acestea sunt vorbe. La începutul lunii ianuarie, Ministerul Justiției a dat publicității un concept pentru o strategie de reformă a sectorului judecătoresc, cum se spune acolo, „pentru mai multă independență și integritate în acest domeniu”. Acest concept, care are și un plan de acțiuni, a fost transmis către Consiliul Europei spre evaluare. Bine, evaluarea a venit foarte repede, în moment ce a venit grupul de experți delegat de Consiliul Europei, le-au cam tras pisica pe spate și imediat după asta ministrul justiției a spus că, de fapt, nu avem niciun fel de concept, asta a fost așa, o propunere, nu un concept.”
Europa Liberă: Adică există sau nu există conceptul?
Valeriu Pașa: „El a existat. Acum, ei au fost nevoiți să renunțe la el, pentru că comunitatea internațională, mediul de experți din țară, opoziția s-au prins foarte repede ce era acolo. Acolo, de fapt, se dorea o politizare și mai mare a sectorului justiției, un gen de amestecătură de ce era pe timpul președintelui Voronin și pe timpul lui Plahotniuc, numai că legalizat prin a institui o comisie total controlată politic de evaluare a tuturor judecătorilor, care, la rândul său, să formeze... De fapt, e o comisie de monitorizare care, la rândul ei, alege comisia de evaluare formată tot din judecători, adică printr-un proces pur politic ei aveau de gând să selecteze judecători docili, să elimine, cum scrie acolo, după intima convingere orice judecător care este incomod sau care nu dorește să jure credință și să permită numirea în loc a altor judecători de către președinte pe viață. Adică se creau pur și simplu precondiții pentru a-i da afară pe toți acei care nu vor să-i fie docili lui Igor Dodon și să pună alții în loc. Acum, argumente de genul că asta impune schimbarea Constituției, că vine pe urmă..., nu contează cine o să fie președinte. Instrumentul în sine este unul dezastruos, lucru care în mod evident a fost spus și de experții Consiliului Europei și uite că au ieșit și au zis: „Nu, nu, vouă v-a părut, noi nu avem niciun fel de concept”. Acum se gândesc ce să facă. Și societatea, și partenerii externi aud aceste vorbe și declarații, dar în mod evident suntem cumva trecuți prin așa situații și vrem să vedem și fapte.”
Europa Liberă: Dar dacă această reformă a justiției ar fi scoasă din albia dezbaterilor politice, ea s-ar implementa la modul cel mai serios, așa cum cer recomandările venite din exterior?
Valeriu Pașa: „Ce înseamnă să fie scoasă din dezbateri politice, din dezbateri publice? Deciziile privind schimbările legislative sunt luate de către parlament.”
Europa Liberă: E adevărat.
Valeriu Pașa: „Nu poate fi vorba. Dacă ar exista un fel de cadru general că, uite, delegăm unei instituții internaționale credibile, las’ să fie Uniunea Europeană, Comisia sau Consiliul Europei, atribuția de a formula un concept al justiției și, uite, toate partidele politice din Parlamentul Republicii Moldova dau curs acelor inițiative și nu intervin sub nicio formă, atunci am putea vorbi despre o scoatere. Eu unul nu cred că acest lucru este realist; e altă discuție – e bine sau nu-i bine lucrul acesta, dar eu nu cred că lucrul acesta îi realist. Acum, discuții de genul: „Hai, nu, nu vorbiți de reforma justiției în an electoral, că o stricați”, păi, asta este o manipulare de cea mai joasă speță, de genul: „Nu ne încurcați să politizăm aici că, înțelegeți?, vin alegerile”. Păi, voi determinați-vă: ori vreți să faceți reforma justiției pe bune și atunci veniți cu un concept care va fi în mod evident susținut de toată societatea și de opoziție - de ce nu? -, și asta, apropo, a fost și una din condițiile Consiliului Europei. Deci, înțelegeți-vă toți între voi, toți actorii politici importanți, dar asta implică un element de bază – această comisie de evaluare, în primul rând, a judecătorilor, care din moment ce nu va fi una realmente independentă, formată majoritar de experți din afara Republicii Moldova, care nu au niciun fel de legături nici cu unii, nici cu alții, despre niciun fel de curățare credibilă a sistemului judecătoresc nu poate fi vorba. Punct.”
Europa Liberă: Și atunci, Moldova cum scapă de corupție și de corupți? Și când ar putea să livreze adevărate rezultate la capitolul combaterea corupției, pentru că azi statul se menține într-un top internațional în rândul țărilor cu cel mai sporit grad de corupție?
Valeriu Pașa: „Va exista o reformă veritabilă și o curățare a sistemului judecătoresc, procuraturii, organelor de drept și va scădea nivelul de corupție în momentul în care va exista o majoritate politică, parlamentară, care își asumă în mod cert această reformă, atunci când vom avea politicieni responsabili. Despre asta vorbim.”
Europa Liberă: Deci, voința politică, asta lăsați să se înțeleagă că lipsește?
Valeriu Pașa: „Absolut, evident! Și în special Partidul Socialiștilor în frunte cu Igor Dodon și cu atât mai mult partenerii lor de alianță actuali din Partidul Democrat și cei care stau așa, să-i ajute dacă trebuie din Partidul „Șor”, adică aceștia-s oamenii care să lupte cu corupția? Aceștia-s oamenii care să lupte singuri cu ei?! Haideți să fim oameni serioși!”
Europa Liberă: Pe dosarele de rezonanță credeți că se vor înregistra rezultate?
Valeriu Pașa: „Pe unele, da.”
Europa Liberă: Pe care?
Valeriu Pașa: „Mă refer în special la furtul miliardului, jaful miliardului, pe „laundromatul” rusesc nu vor exista niciun fel de progrese reale.”
Europa Liberă: De ce?
Valeriu Pașa: „Pentru că avem o guvernare care este controlată integral de Federația Rusă și investigațiile pe „laundromat” în Federația Rusă se imită, nu că nu ar fi adevăruri, a fost publicat...”
Europa Liberă: Dar Rusia nu ar fi interesată?
Valeriu Pașa: „Normal că nu.”
Europa Liberă: De ce?
Valeriu Pașa: „Pentru că până la…”
Europa Liberă: Pentru că banii rusești s-au spălat.
Valeriu Pașa: „Da, s-au spălat cu participarea demnitarilor până la cel mai înalt nivel. Aduceți-vă aminte acea investigație a grupului internațional de jurnaliști privind „laundromatul”. Și era doar un mic episod cum o parte din acești bani au ajuns la finanțarea unor mișcări extremiste filoruse din Polonia. Asta le explică pe toate. Respectiv, ei și-ar dori un fel de investigație prin care să găsească niște țapi ispășitori, care aproape cu siguranță vor purta o bună parte din vină, dar o investigație veritabilă nu va fi. Rechizitoriul procurorului rus care a fost publicat recent privind cazul „landromatului” unde este implicat și Platon, și Plahotniuc, bancheri din Federația Rusă, uite, este pomenit și Renato Usatîi într-un fel, este de râsul găinilor. Deci, este zero profesionalism, niciun fel de argumentare. Da, faptele ar fi, dar chiar și cronologia care este spusă acolo, ei vorbesc despre anul 2013-2014, pe când rapoartele Băncii Naționale a Republicii Moldova, investigațiile jurnalistice spun foarte clar: „laundromatul” a pornit în anul 2010 și nu se reduce doar la acele episoade care au fost descrise acolo, da, aduce și ceva nou, dar felul în care este formulat arată clar că niciun fel de investigație cinstită nu există acolo.”
Europa Liberă: Dvs. ați spus că ar trebui, ar fi nevoie de o majoritate parlamentară care să aibă o voință politică ca să meargă împotriva acestui flagel – corupția, să o stârpească. Acum se pare că ar exista o majoritate parlamentară?
Valeriu Pașa: „Da, dar ea este inversă, este formată din oamenii ceia care au intrat în alianță unii cu alții exclusiv de frică, mă refer în special la majoritatea deputaților din Partidul Democrat. Deci, oamenii aceștia au intrat acolo de frica să nu înfunde ei pușcăriile, nu pentru a lupta cu corupția, respectiv este exact pe invers, oamenii ăștia… Deci, haideți să fim oameni serioși! Noi ce, credem că oamenii aceștia o să lupte singuri împotriva lor, o să facă reforme care să-i aducă pe ei înșiși la închisoare?”
Europa Liberă: Și cetățenii înțeleg acest lucru?
Valeriu Pașa: „Eu sper că înțeleg. Eu cred că cetățenii Republicii Moldova sunt mult mai inteligenți decât li se pare unor politicieni. Da, asta a fost problema multor politicieni în Republica Moldova că ei i-au considerat pe moldoveni proști. Și acesta este comportamentul actual al acestei majorități și dincolo de sondajele false, dar absolut false, inclusiv acesta care a fost publicat ieri – o făcătură ordinară. Deci, înțelegem că ei au date obiective și înțeleg că ratingurile dlui președinte nu sunt deloc atât de frumoase cum încearcă ei să le arate și se vede și din anumite sondaje independente care au fost date publicității. Da, nu sunt un dezastru, Igor Dodon nu are anti-ratingul de 90 la sută ca al lui Vlad Plahotniuc, dar riscurile la următoarele alegeri pentru ei sunt foarte mari. Acum, dincolo de faptul că persistă totuși o doză puternică de populism și în opoziția de dreapta, că, uite, alegerile prezidențiale vor rezolva tot și imediat cum pierde, Igor Dodon se duce la închisoare, nu este adevărat. Trebuie să înțelegem și din mesajul procurorului general care, înțelegând că există temeiuri suficiente pentru a investiga mulți politicieni, din tot ce a făcut până acum și înțeleg că asta-i va fi poziția cel puțin un timp înainte, va evita să participe în bătălii politice chiar și indirect. O poziție pe care eu nu o împărtășesc, dar înțeleg că d-lui cam ar dori să-și facă în liniște treaba pe cazuri nu de cea mai mare rezonanță și să nu fie cumva aceste investigații ale procurorilor utilizate în lupta dintre partide politice, în lupta dintre politicieni, în special în ajun de alegeri, respectiv nu vor forța nota în niciun caz, pe niciun caz cu implicarea politicienilor activi. Anumite lucruri se vor face, în special în privința lui Vlad Plahotniuc. Acolo cred că există și un fel de înțelegere mutuală și din partea procurorului general, și din partea actualei majorități parlamentare. Ei au nevoie, măcar de ochii lumii, de aceste investigații, altfel nu o să-i înțeleagă nimeni, nu o să-i înțeleagă societatea nici pe procurori, nici pe politicieni.”
