Mai mult de zece ani, cercetările sociologice arată că cetățenii Republicii Moldova sunt cel mai mult îngrijorați de sărăcie, de prețuri, de șomaj și de viitorul copiilor. Moldovenilor le mai este frică de corupție, boală și un eventual război în regiune. Despre toate acestea o convorbire cu sociologul Vasile Cantarji de la CBS-Research.
Vasile Cantarji: „E vorba de câteva frici, de un buchet de frici, să spunem așa, fiindcă de două decenii de când deja se măsoară acest lucru, avem cel puțin patru frici care persistă întruna. E vorba de: sărăcie, prețuri, viitorul copiilor și a patra ar fi șomajul. De-a lungul timpului a apărut și cea de-a cincea frică, e vorba despre corupția care a ajuns în Top cinci frici cam cu cinci ani în urmă, în plină ascensiune a regimului legat de numele politicianului Vlad Plahotniuc și până în ziua de azi se menține în continuare, ceea ce este absolut firesc atâta timp cât discursul politic mereu subliniază că corupția ar fi fenomenul care subminează energia statului și a poporului în general.
Acestea sunt fricile de tip marker, care sunt caracteristice pentru toate păturile sociale, că sărăcia, de exemplu, este pomenită chiar și de cei mai înstăriți în aceste sondaje. Or, în sondaje știți că noi obișnuim să vedem și diferite grupuri de populație cum răspund la o întrebare sau alta. Și din perspectiva stării materiale împărțim eșantioanele noastre între grupuri egale: cei mai săraci, medii și mai bogați sau mai puțin săraci, să spunem, și iată cei care au un nivel socio-economic, așa cum le spunem noi, sporit, e treimea cea mai bogată a eșantionului. Oricum, în rândul lor, iată, în Barometrul din februarie 2021, 45 la sută au pomenit sărăcia ca și problemă sau perspectivă care i-ar îngrijora. Deci, asta să ne confirme faptul că aceste frici de bază sunt caracteristice întregii societăți – celor mai înstăriți, mai instruiți, mai puțin înstăriți și mai puțin instruiți, și bărbaților, și femeilor, și tinerilor, și persoanelor în vârstă.”
Europa Liberă: Eu m-am întors din Moldova profundă, am fost la sud, și din discuție cu cetățenii pe care i-am întâlnit acolo, majoritatea dintre ei cred că acel milion de cetățeni care au luat calea străinătății au plecat peste hotare inclusiv pentru că le-a fost frică de sărăcie. Cum definiți Dvs. această sărăcie, ca să ne fie foarte clar ce înseamnă frică de sărăcie?
Vasile Cantarji: „Nu neapărat este vorba de o sărăcie literalmente vorbind.”
Europa Liberă: Adică, că nu ai o bucată de pâine, că nu ai la această bucată de pâine ce pune pe masă?
Vasile Cantarji: „Exact! Hai să spunem că și fricile sunt de diferită natură. Sunt frici lăuntrice, conștientizate, mai neconștientizate, pentru cele care ne atacă subconștientul, probabil, trebuie să ne adresăm psihologilor, dar...”
Europa Liberă: Sunt o altă categorie de fobii, astăzi vorbim strict despre sărăcie.
Vasile Cantarji: „Omul care spune că îi este frică de sărăcie sau de șomaj, deseori putem vedea că aceste frici sunt împărtășite și de oamenii care sunt angajați în câmpul muncii, o duc bine mersi, ceea ce ne vorbește că nu este, repet, literalmente sărăcia, nu sărăcia în sine după definițiile sale le provoacă deranj, neliniște și teamă.”
Europa Liberă: Câți cetățeni trăiesc cu această frică de sărăcie?
Fiecare al doilea respondent în cadrul Barometrului de Opinie Publică a spus că se îngrijorează de sărăcie...
Vasile Cantarji: „Păi, iată că avem 50,5 la sută, fiecare al doilea respondent în cadrul Barometrului de Opinie Publică a spus că se îngrijorează de sărăcie. Omul, când menționează că se teme de sărăcie, el, probabil, conștient sau mai puțin conștient, încadrează aici mai multe frici – frică de o anumită instabilitate, neîncrederea în viitor, lipsa de stabilitate pe care o vede în jur, toate acestea ar fi cumva un piedestal care generează această neliniște a lui.”
Europa Liberă: Să ne explicați și frica față de prețuri. Iată suntem tocmai în toiul iernii, când au crescut tarifele la resursele energetice și cetățeanul acum cel mai des arată factura și face comparație cu salariul pe care îl ridică. Și cum explicați Dvs., ca sociolog, frica față de prețuri? Și cât din lumea pe care ați intervievat-o spune că are frică de prețuri?
Vasile Cantarji: „Un an în urmă, în februarie 2021, de prețuri se îngrijorau 47,5 la sută din cei intervievați, totodată, din 2004, anul de când se adresează această întrebare, prețurile mereu aveau un nivel atât de sporit, aceasta deoarece trebuie să înțelegem că suntem o populație totuși săracă. Populația săracă este foarte vulnerabilă la fluctuațiile de pe piață, ori piața este liberă și prețurile sunt dictate de situația obiectivă sau poate uneori și subiectivă de pe piață, adică comerțul dictează prețurile, iar fluctuațiile de prețuri sau mai ales creșterea de prețuri este resimțită întotdeauna tocmai de cei nu prea bogați, nu prea înstăriți, de aceea orice săritură de prețuri pentru populația noastră generează probleme pentru structura cheltuielilor. Dacă noi întrebăm acum cetățenii noștri de ce vor fi nevoiți să se lipsească pentru a achita facturile care au crescut...”
Europa Liberă: La ce ar renunța, în primul rând, ca să poată să-și acopere aceste datorii pentru utilități?
Vasile Cantarji: „Credeți-mă că nu vor fi atât de mulți cei care vor spune că din contul vacanței din vara viitoare, așa cum ar spune probabil mai mulți cetățeni din țările dezvoltate, ci vor spune că din contul la vestimentație, din contul la alimentație, la tratament și medicamente. Adică o populație săracă face față creșterilor de prețuri deseori limitându-se la a-și acoperi calitativ, să spunem, necesitățile cele mai de bază.”
Europa Liberă: Cât de îngrijorată este populația atunci când e vorba despre boală? Suntem în plină pandemie, statistica arată că zilnic iarăși a început să crească foarte mult numărul celor infectați cu COVID-19. Se teme lumea de boală?
Vasile Cantarji: „Exact. Se teme și pot să vă dau mai multe cifre. În același barometru la care am făcut referință, în februarie, un an în urmă, se îngrijorau de o eventuală boală 22 la sută din cei intervievați. Or, boala, ca și frică, ca și îngrijorarea, chiar dacă nu se regăsește printre cele mai mari frici, este una din fricile pentru care noi de-a lungul timpului, la anumite etape, am înregistrat în sondaje unele explozii, or de boală se îngrijorau până la pandemie în medie în jurul la 10 la sută din cetățeni, ceea ce comparat cu 50 la sută care se îngrijorează de sărăcie pare nu foarte mult, însă evident că vremurile pe care le trăim mereu prin diverse evenimente majore intervin în acest clasament al fricilor. Același lucru s-a întâmplat în cazul îngrijorării de boală, când odată cu răspândirea acestei pandemii numărul celor îngrijorați de boală s-a dublat practic, chiar în octombrie 2020 constituiau 30 la sută din cetățeni.”
Europa Liberă: Probabil, astăzi ar fi și mai mare procentul?
Vasile Cantarji: „Nu! 30 la sută a fost în octombrie 2020 și asta a fost maxima, deja în februarie 2021 am înregistrat 22 la sută, ceea ce vorbește despre un alt fenomen – cumva obișnuință cu această pandemie. Pot să vă dau un alt exemplu – mereu se punea în lista fricilor de bază așa o frică sau o îngrijorare de un război în zonă, care mereu era sub 10 la sută, practic, 15 ani, ca ulterior să sară pe fundalul evenimentelor conflictuale din estul Ucrainei în aprilie, apoi în noiembrie 2014.”
Europa Liberă: Și, mai ales, astăzi se vorbește despre o escaladare a conflictului dintre Federația Rusă și Ucraina și, probabil, cresc și îngrijorările din partea cetățenilor?
Vasile Cantarji: „O să le vedem în următoarele sondaje. Cel puțin, în ultimul realizat de noi, în februarie 2021, doar 5 la sută deja se îngrijorau de un eventual război în zonă. Nu știu cum vor evolua evenimentele în jurul conflictului ruso-ucrainean, dar cu siguranță dacă se vor produce unele evenimente majore, opinia publică va reacționa așa cum mereu reacționează la orice evenimente de anvergură.”
Europa Liberă: Când putem vorbi despre curajul cetățenilor și cum se manifestă în societate curajul din partea cetățenilor? Sunt curajoși moldovenii?
Vasile Cantarji: „Trebuie să recunoaștem că la capitolul curaj mai puțin am studiat, însă cumva persistă percepția că nu ar fi foarte curajoși moldovenii. Să ne amintim de proverbele gen: „Capul plecat sabia nu-l taie”, deși, nu știu, dacă deschidem una din operele lui Paul Goma, dumnealui tocmai combate această percepție, spune că ea este greșită, spunând că pe timpuri în Peresecina bărbații foarte des se uneau în cete de călăreți și atacau fără probleme tătarii de la sudul Basarabiei, susținând prin acest lucru că moldovenii nu sunt prin definiție și din tradiție lipsiți de curaj și dimpotrivă ar fi o națiune curajoasă.”
Europa Liberă: Dar frica pentru viitorul copiilor ce ar însemna în procentele sondajului de opinie?
Vasile Cantarji: „47 la sută dintre cei intervievați spun că sunt îngrijorați de viitorul copiilor. Apropo, o bună parte din acești 47% nu au copii mici, așa că definiția că „îmi fac grijă că copilul meu nu se va realiza în viață” nu este aplicabilă, ceea ce mă face și în acest caz să cred că această frică mai degrabă se bazează pe percepția de instabilitate, pe percepția de un viitor sumbru al țării și, în genere, neîncredere în ziua de mâine.”
Europa Liberă: Ce ar trebui să facă autoritățile ca să dispară aceste frici – frica de sărăcie, frica de corupție, de șomaj, de boală?
Vasile Cantarji: „Autoritățile nu pot face foarte mult pentru ca să dispară aceste frici, fiindcă sentimentul omului e ceva care e născut dincolo de relația stat-cetățean. Statul evident că poate contribui la micșorarea, cel puțin, acestor grade de frică care bântuie în societate prin a oferi o siguranță pentru toți. Pentru cei care investesc – siguranță că nu vor fi lipsiți pe nedrept de roada muncii lor; pentru cei care sunt nu prea bine la capitolul sănătate – că vor primi din partea statului serviciile necesare; cei care ajung la o vârstă când nu pot să câștige pentru a-și asigura existența, dacă vor simți că statul a construit și menține un sistem de protecție adecvat necesităților lor și tot așa, atunci cu siguranță aceste procente se vor reduce.”
Europa Liberă: Frica de corupție e pe locul 4, înseamnă că printre prioritățile guvernării faptul că se găsește lupta împotriva corupției și reforma justiției e justificată, dacă să ținem cont de datele sondajului?
Vasile Cantarji: „Da, e pe locul 4-5.”
Europa Liberă: Cu câte procente?
Vasile Cantarji: „Cu 42,3, adică după ce este rotunjit avem aceleași 42 la sută ca și șomajul. Deci, iată, alterează corupția cu șomajul pe locurile 4 și 5. Nu știu, din cauza acestor observații în baza sondajelor sau din alte considerente, dar noi știm că deja de ani buni autoritățile, forțele politice de orice culoare pedalează lupta cu corupția, fiindcă, da, ei simt cumva că această cerere din partea electoratului există. A fost furat un miliard, a fost stârpit un regim politic asociat pe larg în opinia publică cu corupția și au fost declarații de stat capturat, aceste lucruri evident că au generat cerințe din partea cetățenilor ca autoritățile să lupte, să stârpească acest fenomen, deși vreau să vă zic o observație foarte interesantă – în timp însăși ponderea cetățenilor care au experiență de corupție, adică cărora li se cer bani cu anumite ocazii a scăzut. E un exemplu când publicul își modelează percepția și opinia mai mult pe ceea ce aude, citește, decât pe experiența proprie.”
Europa Liberă: Așteptăm datele următorului sondaj ca să vedem dacă tendințele se mențin sau se schimbă. Mulțumim foarte mult!
Vasile Cantarji: „Și eu vă mulțumesc!”
