La Chișinău a fost lansat Barometrul de gen, un studiu despre implicarea femeilor și bărbaților în politică și procesul decizional. Cercetarea a fost realizată în cadrul programului ONU „Femeile în Politică”, iar una din concluziile autorilor este că în ultimii zece ani, percepțiile cu privire la rolurile tradiționale de gen nu s-au îmbunătățit semnificativ. Rezultatele sondajului de opinie arată că în anul 2016, 64% din respondenți erau de acord cu afirmația că responsabilitatea bărbatului este să aducă bani acasă, iar a femeii - să aibă grijă de familie și gospodărie. Despre aceasta și alte percepții ale cetățenilor cu referire la implicarea femeilor în luarea deciziilor și politică, discutăm cu sociologul Vasile Cantarji.
Europa Liberă: O nouă cercetare despre implicarea femeilor și bărbaților în politică și procesul decizional arată între altele că, cu cât funcția politică este mai importantă, cu atât crește preferința respondenților pentru un bărbat. Cum se explică această percepție, care s-ar părea, merge pe contrasens cu efortul activiștilor de a diminua stereotipurile de gen?
Vasile Cantarji: „În principiu această afirmație diminuează din actualitatea ei. Studiile, realizate regulat deja mai mult decât un deceniu, arată că publicul scapă de tot felul de stereotipuri în acest sens și, la eventualele alegeri, nu prea țin cont de genul candidatului, dar țin cont de alte argumente politice.”
Europa Liberă: Adică, acceptarea este din ce în ce mai mare?
Vasile Cantarji: „Da, actualul Barometru de gen, comparat cu cel din 2006, deși nu arată răsturnări grandioase de situații, în acest sens avem totuși mișcări încete, dar sigure...”
Europa Liberă: Care ar fi ele?
Vasile Cantarji: „De exemplu tot mai mulți respondenți afirmă că Republica Moldova se îndreaptă spre o egalitate de drepturi dintre bărbați și femei. Tot mai mulți respondenți recunosc existența poverii duble asupra femeilor, adică implicarea acestora în viața publică și responsabilizarea mai mare a femeilor, comparativ cu bărbații, în viața privată. Tot mai mare este ponderea respondenților care susțin că pentru ei genul nu conta, atunci când urma să aleagă pe cineva la o funcție electivă.”
Europa Liberă: Avem bilanțul ultimelor alegeri locale, care arată că numărul femeilor care au primit un vot de încredere a crescut semnificativ, au fost acele comunități un exemplu pentru a schimba opiniile despre participarea femeilor în politică, sau căror lucruri se datorează aceste evoluții?
Vasile Cantarji: „Eu în primul rând nu aș susține afirmația că „a crescut semnificativ” prezența femeilor la ultimele alegeri locale. Repet, nu au fost răsturnări de situații, însă ponderea femeilor în rândul candidaților și aleșilor locali crește de la alegeri la alegeri, încet, dar sigur. Și atunci, cum foarte des invocăm așa zisa teorie a lui Thomas, care spune că realitatea obiectivă se reflectă în conștiința noastră și astfel noi o reproducem, ne așteptăm ca, în timp, schimbarea percepțiilor se va transforma și în voturi.”
Europa Liberă: Totuși, majoritate a femeilor care au ajuns în fruntea primăriilor, au participat la alegeri ca independente. Și aceste femei, s-au aflat printre respondenți… sprijinul politic, mesajele guvernării, în ce măsură determină implicarea femeii în procesele decizionale?
Vasile Cantarji: „Partidele politice în principiu nu se prea istovesc să promoveze egalitatea de șanse. În continuare analizele noastre arată că pentru prezența slabă a femeilor în structurile elective se fac de vină într-o măsură mult mai mare partidele politice decât alegătorii, dar lucrurile sperăm că se vor îmbunătăți...”
Europa Liberă: Se discută despre modificarea sistemului electoral, asta după un lung proces de dezbateri publice și după ce Parlamentul a adoptat proiectul de lege care prevede o reprezentare obligatorie de 40% a femeilor în Guvern, pe listele electorale ale partidelor la alegeri și în Biroul Permanent al Parlamentului. Mai poate fi asigurată această cotă?
Vasile Cantarji: „Să știți că acesta este un element negativ, care a fost discutat pe larg. În pofida eforturilor societății civile, presiunilor exercitate asupra politicului în sensul promovării legii nr. 71, care prevede aplicarea cotei... obligativitatea partidelor să mențină prezența femeilor la un nivel de 40% în rândul candidaților, trecerea la un sistem uninominal anihilează practic totalmente această reușită. Practica internațională arată că în sistemele electorale uninominale...”
Europa Liberă: Sau mixte...
Vasile Cantarji: „Sau mixte, dar în cazul celor mixte doar pentru partea aleasă pe circumscripții, prezența femeilor și tinerilor este diminuată puternic. Acest lucru se va întâmpla și în cazul Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Dar măcar au existat discuții la acest subiect, este posibil ca formula electorală care va fi găsită să țină cont de criteriul de gen și reprezentare?
Vasile Cantarji: „Discuțiile au fost și vor fi, însă realitatea rămâne așa cum este ea. Chiar și în Republica Moldova, prezentam date, de exemplu în alegerile primarilor, femeile sunt promovate de către partide la primării mici, localități mici, acolo unde pentru partidul politic acea localitate nu reprezintă un capital politic major. În cazul uninominalelor, unde circumscripțiile vor fi mai mult sau mai puțin egale și ca și rezultat vor da un vot politic, adică un deputat, cu siguranță partidele politice vor uita și de cerința de a promova în măsură egală și femeile, și aceeași tineri, etc.”
Europa Liberă: Ar putea să-și argumenteze deciziile partidele vorbind despre preferințele electoratului?
Vasile Cantarji: „Partidele cel mai des încearcă să dea vina pe electorat. Totuși, analizele noastre arată că electoratul pus în fața alegerii nu prea ține cont de genul candidatului, dar de alte caracteristici. Electoratul nu mai este atât de patriarhal, așa cum încearcă să ne spună unii politicieni.”
Europa Liberă: Dar a cui trebuie să fie preocuparea despre implicarea femeii în politică și procesele decizionale, sau trebuie să existe inițiativă proprie?
Vasile Cantarji: „Trebuie să fie o preocupare a tuturor, deoarece întreaga societate are de pierdut dacă nu-și valorifică o parte din cetățenii săi, ori femeile reprezintă peste jumătate din populație. Femeile sunt mai școlite, cunoaștem că ponderea femeilor cu studii superioare este mai mare decât ponderea bărbaților. Mai mult ca atât, în politic, și studiul prezentat arată dovezi în acest sens, de exemplu, în localitatea unde o femeie este primar, nivelul de încredere în primărie și gradul de mulțumire față de activitatea primăriei este mai mare decât în localitățile conduse de bărbați.”
Europa Liberă: Ați vorbit mai sus despre o îmbunătățire a situației, totuși cifrele arată că doar 2 din 10 indică o lipsă a stereotipurilor de gen în Republica Moldova, aproape 60% împărtășesc, cel puțin, unul din stereotipurile de gen - fie că sunt de acord că este mai mult responsabilitatea bărbaților de a aduce bani în casă sau că deciziile trebuie luate preponderent de un singur gen, iar 21,2% din respondenți susţin ambele stereotipuri de gen. Cum explicați aceste cifre?
Vasile Cantarji: „Vă referiți la corelația pe care am prezentat-o între două percepții cu privire la puterea decizională a genurilor și de aici, într-adevăr, am scos că doar 1 din 5 respondenți este lipsit de stereotipuri în acest sens. Da, este aparent puțin, de aceea barometrul prezentat ieri nu a arătat cifre care ar vorbi despre răsturnare de situație. Totuși, dacă facem o comparație cu studiile precedente, ajungem la concluzia că avem mișcări de 5-10% spre direcția potrivită, mișcări care se datorează activiștilor, educației civice a cetățenilor etc.”
