Decizia Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică de a obliga angajații din educație, care refuză să se vaccineze, să facă, din bani proprii, şi să prezinte, la fiecare două săptămâni, teste la COVID continuă să genereze opinii contradictorii. Primarul Chișinăului, Ion Ceban, care s-a alăturat criticilor deciziei, a declarat la o conferință de presă că aceasta este „neclară” și că poate cauza procese împotriva autorităților locale din partea persoanelor nevaccinate, care nu-și pot permite testele. Decizia a fost criticată aspru și de Federația Sindicatelor din Educație și Știință care a cerut, într-un demers adresat autorităților, revizuirea ei considerând-o una abuzivă, contrară principiului benevol al vaccinării şi generatoare de eventuale tensiuni sociale. Într-un interviu cu Europa Liberă inspectorul-şef sanitar de stat Vasile Guştiuc, director interimar al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, apără decizia autorităților şi explică argumentele care au stat la baza ei:
Vasile Guștiuc: „De fapt, am așteptat că nemulțumire o să fie din partea unor categorii de persoane și în cazul de față din partea profesorilor sau a angajaților instituțiilor de învățământ, dar, ținând cont de evoluția situației epidemiologice și agravarea situației epidemiologice prin infecția SARS-CoV-2 sau provocată de COVID-19, urmărind pe parcursul ultimelor săptămâni, vedem că este o ascensiune a cazurilor noi înregistrate.
Persoana care nu dorește să se imunizeze, dar vaccinurile sunt puse gratuit la dispoziție (...) își asumă responsabilitatea.
Problema constă în faptul că profesorii merg în colectivități, comunică cu un număr destul de mare de copii care, la rândul lor, merg în familii și, evident, noi trebuie să protejăm atât profesorii, cât și copiii ca să nu se îmbolnăvească. Faptul că s-a venit la obligativitatea efectuării testelor rapide anume este axat pe supravegherea situației și ruperea lanțului de transmitere a cazurilor de la profesori către elevi, una la mână și doi: ținând cont de faptul că, începând cu luna martie, în Republica Moldova este lansată campania de imunizare anti-COVID și noi avem oportunitatea să ne imunizăm și să avem acea pătură imună în rândul populației pentru a face față pandemiei, cei care nu vor să administreze vaccinul sunt, într-un fel sau altul, obligați să respecte alte norme pe care până la urmă trebuie să și le asume. Nu trebuie să privim doar dintr-un punct de vedere lucrurile, trebuie să le privim global, deci nu prin prisma persoanei, ci prin prisma societății.
Persoana care nu dorește să se imunizeze, dar vaccinurile sunt puse gratuit la dispoziția fiecărui cetățean din Republica Moldova, înseamnă că își asumă responsabilitatea să confirme faptul că are alt mecanism de monitorizare a stării de sănătate.”
Europa Liberă: Dar de ce statul nu și-a asumat să testeze el lucrătorii din educație, dar a pus aceste cheltuieli pe seama lor?
Statul și-a asumat obligativitatea să asigure cu vaccin toată populația.
Vasile Guștiuc: „Statul și-a asumat obligativitatea să asigure cu vaccin toată populația Republicii Moldova, gratuit, și statul face lucrul acesta. Statul a pus la dispoziția oricărui cetățean din Republica Moldova, în mod gratuit, să beneficieze de ser anti-COVID și astăzi în Republica Moldova avem o gamă destul de mare de vaccinuri anti-COVID care pot fi utilizate sau administrate după dorință de către populație.”
Europa Liberă: Dle Guștiuc, dar ce se va întâmpla cu acei lucrători din educație care nu vor prezenta aceste teste la COVID, cine va monitoriza la modul practic aplicarea acestei decizii?
Vasile Guștiuc: „La modul practic, responsabil pentru respectarea deciziei este conducătorul instituției de învățământ. Domnia Sa trebuie să fie ferm convins că angajații instituției respective respectă acele norme care sunt impuse de către Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică.”
Europa Liberă: Decizia este văzută de cei care o critică ca o formă indirectă de a obliga cadrele didactice să se vaccineze în condițiile în care imunizarea este totuși opțională, nu obligatorie. Dl Guștiuc, la un moment dat, se punea problema obligării anumitor categorii profesionale să se vaccineze, inclusiv a lucrătorilor din educație, de ce s-a renunțat la această măsură? S-au făcut doar recomandări pentru manageri de a-și vaccina angajații în proporție de 70 la sută, ca acum, iată, să se meargă pe această cale indirectă, cum zic unii, de a obliga vaccinarea.
Nu a obligat nimeni pe nimeni să se vaccineze.
Vasile Guștiuc: „Nu a obligat nimeni pe nimeni să se vaccineze. Și lucrul acesta trebuie să-l privim corect. Obligativitate de a fi impusă vaccinarea n-a fost și chiar și anterior când se discuta că în unele țări este impusă obligativitatea pentru anumite categorii de angajați să fie vaccinați, în Republica Moldova acest lucru nu a fost pus în capul mesei. Și la momentul actual la fel nu este pus principiul obligativității vaccinării. Deci mă întorc înapoi, cei care nu-și doresc vaccinarea, în scopul protejării altor persoane, trebuie să vină cu dovezi că ei sunt sănătoși și nu prezintă pericol pentru cei cu care comunică. Asta este.”
Europa Liberă: Vorbind în general despre procesul de vaccinare, autoritățile din sănătate recunosc de ceva timp că imunizarea decurge mai lent decât se planifica inițial și că obiectivul de a avea până în luna noiembrie imunitate colectivă, adică 70 la sută din populație vaccinată, nu mai are cum să fie atins. Unde s-a greșit, dle Guștiuc, sau unde nu s-a făcut destul ca să fie atinsă totuși până la finele acestui an rata de vaccinare de 70 la sută?
Vasile Guștiuc: „Bine, eu aici aș fi un pic rezervat, dar oricum în linii mari există și o reticență a populației vizavi de administrarea serurilor anti-COVID și noi avem de la caz la caz, de la teritoriu la teritoriu asimilarea vaccinurilor anti-COVID, avem teritorii unde populația are o acoperire de peste 40 la sută și avem teritorii, precum este Unitatea Teritorial Autonomă Găgăuză, unde în anumite raioane avem doar ceva puțin peste 10-12 la sută din acoperirea vaccinală a populației.
Iată aici este momentul, haideți să-i zicem așa, vulnerabil, că a existat o bună perioadă de timp reticența aceasta a populației vizavi de administrarea serurilor anti-COVID, una la mână și doi la mână: atunci când a pornit campania de imunizare, cunoaștem care a fost nivelul de asigurare cu vaccin a Republicii Moldova.
Stocurile de vaccin au crescut în timp și noi astăzi putem vorbi că avem stocuri disponibile de imunizare, dar la începutul campaniei de imunizare accentul a fost pus pe anumite categorii de angajați și în speță era vorba de angajații din sistemul de sănătate și periodic, treptat să mergem la alte categorii de populație. Deci, noi suntem încă optimiști în contextul că până la urmă populația va accepta imunizarea cu vaccin anti-COVID și atunci vom atinge și acel nivel pe care ni l-am stabilit de imunizare, dar să recunoaștem că și în alte țări din regiune la fel obiectivele-țintă care au fost stabilite nu sunt atinse pe moment, în mare parte și ei se confruntă cu aceeași reticență din partea populației.”
Europa Liberă: Dar, în opinia Dvs., acum când există totuși stocuri suficiente de vaccinuri anti-COVID, ce ar trebui să se întreprindă pentru a impulsiona vaccinarea?
Vasile Guștiuc: „Noi, de fapt, încercăm să fim cât mai auziți și cât mai vizibili în contextul de a convinge populația să meargă la vaccinare. Practic, rămâne acceptabilitatea din partea populației privind vaccinarea contra COVID.”
Europa Liberă: Pornind de la realitățile pe care le avem, iată, rata de vaccinare încă modestă și indicatorii pandemici în creștere, cum credeți că va evolua situația pandemică și, mai ales, ce se poate face pentru a atenua, cel puțin, înrăutățirea ei?
Vasile Guștiuc: „Bine, de fapt, noi permanent am ieșit cu apel față de populația în întregime să respecte acele măsuri de prevenire și control a infecției și unele din ele, chiar cele mai simple, dar destul de eficiente și aici mă refer la respectarea distanței între persoane, purtarea corectă a măștii de protecție, evitarea aglomerațiilor de populație.
Cu regret, valul acesta de creștere a numărului de cazuri se datorează anume acestui fapt că populația neglijează în mare măsură acele recomandări care au fost făcute și care necesită a fi puse în aplicare. Și dacă urmărim ce se întâmplă astăzi în transportul public sau încercăm urmărim ce se întâmplă astăzi în anumite unități de alimentație publică sau de comerț, o să vedeți că, într-adevăr, populația nu respectă acele norme care sunt recomandate și sunt impuse de a fi respectate pentru a preveni răspândirea infecției. Și iată ca rezultat, inclusiv pe fondul situației că acceptabilitatea încă este una redusă pentru a se imuniza, avem această creștere a numărului de cazuri noi în rândul populației.”
Europa Liberă: Soluția ar fi impunerea unor noi restricții dacă nu se impulsionează vaccinarea sau care ar fi?
Vasile Guștiuc: „Soluția ar fi ca populația să înțeleagă că cea mai eficace și cea mai efectivă metodă de prevenire și combatere a infecției este metoda imunoprofilactică și să accepte imunizarea cu vaccin anti-COVID pentru a avea o siguranță în ziua de mâine.”
Europa Liberă: Dar în ce măsură se ia în calcul administrarea celei de-a treia doze de vaccin pentru vârstnici, în special, și alte categorii? E un subiect care se discută tot mai intens în alte state, inclusiv în România s-a anunțat că doza a treia ar putea fi administrată doritorilor începând din luna octombrie. În Republica Moldova e de actualitate, ori deocamdată nu acest subiect?
Vasile Guștiuc: „Deci, în Republica Moldova acest subiect încă nu a fost luat în calcul și nu a fost pus în discuție pe plan decisiv, urmează să vedem care o să fie evoluția procesului epidemic, urmează să vedem ce o să se întâmple în lunile imediat următoare și, respectiv, consider că specialiștii din domeniu se vor pronunța asupra subiectului în cauză și vor veni cu anumite soluții în acest context.”
Europa Liberă: Dar vorbind despre vaccinarea copiilor, se pune deja în discuție acest subiect în condițiile în care noile tulpini atacă tot mai frecvent persoanele tinere și copiii?
Va fi luată în calcul extinderea (vaccinării) la copii cu vârsta de la 12 ani în sus.
Vasile Guștiuc: „Cu referire la vaccinarea copiilor, într-adevăr, discuțiile au fost inițiate și sunt deja și unele decizii, urmează ca ultimele să fie cristalizate și aduse la cunoștință societății. Deci, da, într-adevăr, în Republica Moldova în timpul apropiat se va accepta și imunizarea sau va fi luată în calcul și extinderea acelor categorii de persoane care pot beneficia de vaccin și în rândul copiilor cu vârsta de la 12 ani în sus pentru a atinge acea pătură imună despre care vorbeam.”
Europa Liberă: Și pe finalul acestei discuții, revenind la școală și la copii, CNSP a mai decis că elevii și studenții revin fizic în instituțiile de învățământ, dar cu respectarea strictă a mai multor măsuri de sănătate publică. Înțeleg că e o decizie de moment strâns legată de actualii indicatori pandemici și că s-ar putea să se mai revină la ea, cum anticipați că se va interveni ulterior, la nivel de fiecare instituție sau centralizat, dacă se va constata că, iată, reluarea procesului educațional intensifică transmiterea virusului?
Vasile Guștiuc: „Pentru noul an de studii 2021-2022, într-adevăr, a fost aprobată prin hotărârea Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică acea instrucțiune privind măsurile de organizare a activității instituțiilor de învățământ în noul an de studii cu condiția asigurării siguranței epidemiologice pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu SARS-CoV2. Deci, evident, această instrucțiune prevede anumite acțiuni care necesită a fi întreprinse în cadrul fiecărei instituții de învățământ în scopul diminuării răspândirii riscului infecției, dar măsurile pot fi deopotrivă intensificate și impuse anumite restricții reieșind iarăși din evoluția procesului epidemic sau tendința de evoluție a procesului epidemic.”
