Banca Națională nu poate acorda asistență financiară statului. Ar fi ilegal.” Este declarația făcută de guvernatorul BNM, Octavian Armașu. Afirmațiile vin la scurt timp după ce președintele Igor Dodon a declarat că ar fi posibilă folosirea unui miliard de dolari din rezervele de stat pentru investiții în economie. Veaceslav Negruța, expert Transparency International Moldova, fost ministru al Finanțelor, explică riscurile la care ar fi fost expusă Republica Moldova dacă acest lucru s-ar fi întâmplat.
Europa Liberă: Guvernatorul Băncii Naționale a comentat declarația anterioară pe care o făcea șeful statului, Igor Dodon, care spunea că ar exista trei miliarde de dolari rezervă valutară a statului și că aceste trei miliarde se știe unde se află, pe cont la Washington. Tot la americani stau, așa spunea Igor Dodon, și hai să luăm o parte din aceștia și să facem drumuri, să facem ceva să lucreze economia, dar iată că guvernatorul, dl Octavian Armașu, vine și spune că declarațiile lui Igor Dodon privind redirecționarea rezervelor BNM nu au fost înțelese așa cum ar fi avut în vedere Igor Dodon și că el s-a asigurat că nu există așa intenție din partea președinției. De fapt, ce a vrut Igor Dodon, unde a ajuns și cum trebuie să înțeleagă simplul cetățean această declarație pe care o face prima persoană în stat?
Veaceslav Negruța: „Dl președinte probabil că are ce are cu Washingtonul sau cu tot ce este peste Ocean, dar acea declarație, de fapt, a avut un impact, o nervozitate în piața valutară s-a simțit și unele tendințe care existau exact în acele zile au fost cumva accentuate și mai tare prin această nervozitate pe piața valutară. Bine, lucrurile s-au calmat, pentru că nu s-a pedalat mai departe pe această teză cu folosirea rezervelor valutare. De fapt, rolul acestor rezerve valutare pe care le are în custodie Banca Națională sunt acele rezerve adunate de noi toți ca societate prin activitățile noastre și servesc ca un colac de salvare în anumite situații, când e vorba de import critic care trebuie achitat în anumite situații de criză. Asta dă siguranță la tot ce se cheamă piața valutară, asta dă siguranță la tot ce se cheamă activitățile economice de durată medie și lungă în timp. Deci, rezervele valutare sunt acel colac de salvare pe care Banca Națională poate să îl folosească pentru a atenua anumite fluctuații sezoniere, dar nicidecum nu pot fi cheltuite aceste miliarde adunate ani de zile de către întreaga societate într-un an electoral pentru ca președintele Dodon să-și facă anumite capitaluri electorale cu astfel de declarații. Dacă guvernatorul insistă și confirmă că președintele Dodon a avut altceva de spus și nu va mai insista mai departe să atingă rezervele valutare, eu sper așa să fie. De fapt, vedem două declarații contradictorii: una pornită de președintele Dodon și alta, care vine cumva să calmeze spiritele, spusă de guvernator. Unul din cei doi spune minciuni și, respectiv, e ușor de dedus cine spune minciuni. Și în cazul dat vreau să vedem în continuare o Bancă Națională independentă și condusă de către un management independent, care face politici monetare, politici creditare în interesul societății.”
Europa Liberă: Dar cum împaci capra și varza atunci când e nevoie de a implementa proiecte sociale, pe de o parte - necesare, pe de altă parte - costisitoare?
Veaceslav Negruța: „Când vorbim de proiecte, în primul rând nu atât de sociale, pentru că partea socială ține strict de buget, când vorbim de proiecte de dezvoltare, cum ar fi infrastructura și multe alte lucruri, pentru asta sunt multe alte resurse disponibile, nu rezervele valutare ale Băncii Naționale, pe care e simplu să le atragi, dacă arăți o coerență în tot ce se cheamă politici, stat de drept, justiție pe adevăratelea, atunci cu siguranță aceste resurse sunt puse la dispoziția autorităților din Republica Moldova, uneori chiar la un cost foarte mic sau chiar fără cost. Este important să știi ce vrei să faci și atunci partenerii sunt alături, dacă există o problemă, de exemplu, cu mobilizarea anumitor resurse pe intern pentru astfel de proiecte. Sunt resurse, inclusiv diaspora are anumite economii din activitățile lor peste hotare care, în anumite condiții, ar putea să vină să dea cu împrumut statului pentru dezvoltarea unor astfel de proiecte de dezvoltare. Când vorbim de programe sociale de care se vorbește tot mai des în an electoral, să știți că acestea sunt un pic din alt domeniu și mai mult vizează țintirea unor categorii sociale care într-adevăr au nevoie de grija și susținerea din partea statului. Și asta se face prin programe de la buget, de asistență socială, de protecție socială ș.a.m.d. Și aici e altă problemă, altă poveste, dar subiectul este foarte sensibil și ar trebui cu siguranță statul să se gândească, să reformeze, pe de o parte, acele sisteme de susținere și protecție socială, pe de altă parte, să aibă grijă de sustenabilitatea financiară a acestora.”
Europa Liberă: Cum credeți, se descurcă actuala guvernare fără banii veniți din exterior, de la partenerii externi, de la Uniunea Europeană? L-am auzit pe ministrul finanțelor, dl Pușcuță, care zicea că Guvernul de la Chișinău ar fi îndeplinit toate condiționalitățile pentru a accesa tranșa care urma să ajungă pentru microfinanțare din partea UE.
Republica Moldova are nevoie de un program cu FMI.
Veaceslav Negruța: „Dacă vorbim de finanțările din exterior, nu este atât de importantă componenta financiară, cât faptul că ei sunt alături și susțin ca și mesaj politic, ca și mesaj pentru investitorii din interiorul republicii și investitorii din afara Republicii Moldova. Asta este important. Acum vedem un semnal pozitiv pentru societatea de aici, din Republica Moldova: decizia Fondului sau acordul care a fost chiar azi declarat ca și atins cu autoritățile pentru a avea finalitatea programului cu FMI. Este un semnal important, pentru că s-a spus nu o singură dată, indiferent de guverne – de stânga, de dreapta, de centru, de sus, de jos sau de altă natură –, Republica Moldova are nevoie de un program cu FMI. Acest program cu FMI este important nu atât din punctul de vedere al părții financiare, cât din punctul de vedere al reperelor în care Republica Moldova ca societate se fixează și țintește anumite obiective în astfel de programe, fie că e vorba de trei ani, dar spre care tindem pas cu pas, zi de zi prin anumite politici și prin anumite reforme.”
Europa Liberă: Dar din partea UE va fi debursată tranșa pe care o așteaptă Republica Moldova?
Veaceslav Negruța: „Una din condiționalități pentru debursarea resurselor de la Uniunea Europeană, pentru că acesta e un partener important și strategic pentru Republica Moldova, prima condiție este să fie o culoare verde, un agreement din partea Fondului Monetar. Iată mesajul de astăzi este, de fapt, un fel de undă verde. Revenim la tot ce se cheamă Uniunea Europeană. Este adevărat, Uniunea Europeană nu este doar despre finanțe, contribuabilii europeni nu sunt datori să dea resurse necondiționat, sunt un set de condiționalități, 28 la număr, nimeni nu le-a anulat, ele au fost semnate de către Guvernul Filip încă în 2017 și ele trebuie să fie realizate.”
Europa Liberă: Și dl Pușcuță zice că sunt îndeplinite.
Veaceslav Negruța: „Din punctul de vedere al autorităților de aici, ca și mesaj transmis societății sau ca mesaj înainte de discuțiile pe care le vor avea zilele următoare cu reprezentanții Directoratului General (ECFIN) de la Bruxelles, care acum sunt la Chișinău, eu înțeleg autoritățile ce mesaje transmit, dar sunt niște lucruri pe lângă cifrele care vor fi verificate. Și aici din nou revenim la tot ce se cheamă stat de drept, reforma justiției, investigarea fraudei bancare și recuperarea resurselor fraudate. Nimeni n-a anulat aceste condiționalități. Și revin la un moment foarte important care a fost astăzi transmis de către reprezentantul Fondului Monetar. Pe lângă faptul că e un mesaj pozitiv că Moldova finalizează totuși acest program cu o posibilă debursare a ultimei tranșe, au fost punctate niște lucruri. Reprezentantul Fondului Monetar a spus că rămân total descoperite și nerezolvate problemele cum ar fi: stat de drept, percepția corupției, și aceste probleme sunt mult mai fundamentale decât cifrele de control, care țin de condiționalitățile pentru debursare...”
Europa Liberă: Deci, sugestiile FMI se suprapun cu așteptările Bruxelles-ului?
Veaceslav Negruța: „Este adevărat. Și aceste momente fundamentale sunt lucruri la care Uniunea Europeană ține foarte mult. Or, Acordul de Asociere exact în asta țintește: societate în care drepturile sunt respectate, în care justiția face dreptate și altele din această categorie. Și aici e o problemă.”
Europa Liberă: Și în altă ordine de idei, pentru că s-a promis această linie de creditare din partea Federației Ruse de o jumătate de miliard de dolari, astăzi aflăm că se negociază doar pentru 200 de milioane. De ce așa brusc s-a diminuat această sumă? Și credeți că totuși vor fi accesibile aceste mijloace financiare?
Veaceslav Negruța: „Bine, nu este pentru prima dată când suntem în discuții cu partea rusească pe unele promisiuni în anumite perioade de dezvoltare a Republicii Moldova. Au mai fost. În 2008 a fost exact aceeași situație și acum se repetă, practic. Și atunci suma era inițial una cosmică, după care s-a ajuns la măcar câte ceva. Situația se repetă. Este adevărat, nimeni nu oferă bani gratis, dar în special cei din Est, cum este Federația Rusă și care are pretenții enorm de mari pentru anumite active aflate aici, în Republica Moldova, pe care ar vrea să le obțină pe gratis.”
Europa Liberă: Dar care sunt aceste active?
Veaceslav Negruța: „Lista este, de fapt, expusă de către președintele Dodon. După revenirea de la Moscova, s-a spus că se discută pe anumite active, cum ar fi rețelele de distribuție care încă nu au fost privatizate. Deci, aceste active oricum prezintă interes pentru partea rusă și, respectiv, dacă se va ajunge la o anumită înțelegere pe debursarea în cele din urmă a resurselor financiare, să știți că o să ne coste foarte scump. Sigur că aceste fraze lansate în spațiul public în an electoral creează un disconfort aici, pe intern, pentru anumiți actori politici sau cei care eventual ar putea să intre într-o competiție electorală nedreaptă, pe de altă parte, sunt creditorii, care la fel tratează cu mare atenție toate resursele pe care o țară – și în cazul de față vorbim de Republica Moldova – se angajează să le ia de la anumite jurisdicții care au propriile probleme și iau cu împrumut exact pentru aceleași scopuri: dezvoltarea infrastructurii. Or, lucrurile sunt cunoscute. Atât Rusia, cât și Belarusul, care au fost enunțate ca potențiali creditori, s-au angajat să ia niște împrumuturi din China și, respectiv, sunt lucruri care nu se leagă. Dar ceea ce se întâmplă azi în tot ceea ce se cheamă proiecte declarate, proiecte de infrastructură, ele într-adevăr poartă un caracter electoral și faptul că nu s-a făcut o analiză simplă ca să se vadă, în primul rând care este necesitatea, care este potențialul, care sunt resursele disponibile, inclusiv financiare, resursele de forță de muncă, resursele sub formă de tehnică pentru a face atâtea drumuri și materie primă necesară dă peste cap toată bravada respectivă a mesajelor lansate în spațiul public. Și tare mă tem eu că o să ajungem la sfârșit de an să constatăm că proiectul a fost executat la nivel de 50 la sută sau 10 la sută, sau deloc nu s-a rezolvat nimic, pentru că n-am avut nu știu ce, ce ar fi fost bine să fie. În cazul dat ar fi fost bine să fie cel puțin niște calcule, niște proiecte de fezabilitate și atunci ar fi fost lucrurile mult mai simple și mai clare – de unde luăm bani, de unde luăm forță de muncă, de unde luăm resursele necesare, astfel ca, într-adevăr, poate într-un an să avem măcar 100 de kilometri făcuți aici, în Republica Moldova. De exemplu, proiectul finanțat de guvernul american - drumul spre Soroca - a fost un lucru enorm de mare făcut până la lucrările propriu-zise. Asta a asigurat și calitatea, asta a asigurat și finalitatea de proiect.”
