Sistarea primei tranşe din asistenţa macrofinanciară promisă Chişinăului de Uniunea Europeană continuă să stârnească reacții. Guvernarea şi opoziţia se acuză reciproc de blocarea acestor bani. Totodată Partidul Democrat de guvernământ dă asigurări că economia ţării nu va fi afectată, iar cetăţenii nu vor resimţi vreun impact negativ. Pentru ce domenii totuşi urmau să fie alocaţi aceşti bani şi ce consecinţe economice generează lipsa lor? Un interviu cu fostul ministru de finanţe, Veaceslav Negruţă, acum expert la Transperency International Moldova.
Europa Liberă: Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să suspende asistenţa macrofinanciară de 100 de milioane de lei pentru Republica Moldova, mai excat e vorba de prima tranţă de 30 de milioane, dintre care, să precizăm, 10 milioane e grant, restul 20 de milioane ca împrumut. Bani care se pare că nu vor ajunge în acest an. Domnule Negruţă, întâi de toate să explicăm unde mai exact urmau să fie alocate aceste resurse financiare?
Veaceslav Negruţă: „Aşa cum scrie şi nota informativă din 2017 semnată de autorităţile din R. Moldova, care explica în ce constă această asistenţă macrofinanciară şi unde vor fi utilizate aceste mijloace, nu există un domeniu concret unde banii vor fi îndreptaţi. Aşa cum spuneau autorităţile se anticipa că urmare a implementării acestei asistenţe macrofinanciare se vor îmbunătăţi lucrurile în tot ce se cheamă balanţă de plăţi. E o componentă importantă în pachetul de asistenţă financiară din partea donatorilor. Deci iată şi UE vine cu o componentă de rând cu alte instituţii.
Este important să fie clar pentru toată lumea – domeniile în care sunt folosiţi, inclusiv aceşti bani, sunt stabilite prin legea bugetară de către guvernarea de la Chişinău. Respectiv toate finanţările care vin sub formă de asistenţă macrofinanciară sunt puse într-un coş unic numit bugetul de stat, iar de acolo sunt finanțate acele priorități pe care le consideră Parlamentul atunci când votează o lege bugetară anuală.”
Europa Liberă: Deci putem admite că aceşti bani puteau fi destinaţi şi pentru majorarea resurselor pentru hrana copiilor în grădiniţe şi pentru majorarea salariilor profesorilor, aşa cum susţine PD de guvernământ?
Veaceslav Negruţă: „Sunt de fapt o speculaţie şi o manipulare astfel de fraze. Noi ştim foarte clare că astfel de programe curente cum sunt hrana copiilor, salariile profesorilor nici într-un caz nu sunt legate de finanţări care sunt oferite pentru anumite perioade relativ scurte. Or aceste priorități de cheltuieli sunt din resurse proprii care trebuie să aibă sustenabilitate pe o perioadă lungă de timp pentru că e un angajament care ţine de politicul şi de autorităţile de aici. Respectiv, vă zic încă o dată, tot ce ţine de priorităţi imediate, ele în mare parte ţin de capacităţile noastre interne de a acumula resurse suficiente la buget, iar acele suplimente care vin ca şi finanţări din exterior ne permit să venim cu un buget mai mare şi pentru alte necesităţi de care are nevoie societatea.
Noi toţi trebuie să înţelegem un lucru, cel că asistenţa macrofinanciară nu vine pentru a face ceva ulterior intrării acestor mijloace. Este legătura inversă. Iniţial sunt condiţii, acele zece pentru prima tranşă, de reformă în anumite domenii, iar dacă anumite lucruri se întâmplă şi autorităţile le fac aşa cum a fost convenit cu finanţatorul, atunci intră această primă tranşă sub formă de un bonus intrat la buget. Sunt resurse care îţi permit să faci faţă acelor angajamente pe partea de cheltuieli.”
Europa Liberă: Domnule Negruţă, Dvs. când aţi fost ministru al finanţelor, probabil aţi gestionat asistențe similare venite din partea UE. Privind în urmă în ce domenii de obicei erau alocate aceste resurse financiare?
Veaceslav Negruţă: „Astfel de asistenţă macrofinanciară într-adevăr a existat în 2011 din partea UE. Sumele erau intrate şi contabilizate în partea de venituri la buget, când e vorba de
Banul european nu poate fi legat de o anumită cheltuială concretă din bugetul de stat...
componenta de grant şi când e vorba de componenta de credit, se foloseşte ca sursă de finanţare a cheltuielilor bugetare fără a specifica un domeniu exact. Deci nu poate fi legat banul european de o anumită cheltuială concretă din bugetul de stat. Este exclus faptul ca banul de la contribuabilul european să meargă, de exemplu, pentru hrană pentru copii. din nou zic – e o minciună şi o manipulare care a fost admisă de către autorităţile de aici şi nu ştiu dacă asta ajută.
Dacă, pe de altă parte, autorităţile ne spun că această sumă este relativ mică şi nici nu afectează într-un fel sau altul componenta financiară bugetară şi programele vor continua, atunci la ce bun s-a făcut speculaţia respectivă?! Dacă ne uităm atent, şi asta spun autorităţile, lipsa acestei resurse care trebuia să vină de la UE va fi compensată prin creşterea economică. Pe de altă parte FMI spune foarte clar că creşterea economică în R. Moldova are la bază doi factori.
Unul ţine de contextul regional relativ bun şi asta nu are nici o legătură cu ce fac autorităţile din R. Moldova. avem un context relativ bun, ceea ce înseamnă că lucrurile merg relativ bine în special în UE şi în România, care dă la creştere.
Al doilea factor invocat de FMI este creşterea consumului intern. Or creşterea consumului intern are două explicaţii: creşterea remiterilor, în special din UE, şi creşterea exporturilor, care din Moldova merg în UE, în mare parte. Respectiv vedem că creşterea economică din R. Moldova, pe care autoritățile o pun acum ca şi substituent la această lipsă de intrare de resurse din asistenţa macrofinanciară, în linii mari la fel este legată de UE. Ar fi foarte riscant pentru oricare autorităţi să speculeze cu asistenţa macrofinanciară vorbind despre creşterea economică care la fel poate fi șubrezită şi afectată prin astfel de comportament şi strategii din partea autorităţilor de aici.”
Europa Liberă: Aţi menţionat că autorităţile au dat asigurări că bugetul nu va fi afectat în lipsa acestei asistenţe şi că cetăţenii nu vor resimţi vreun impact negativ? Dvs. la ce consecinţe vă aşteptaţi?
Veaceslav Negruţă: „Cu siguranță pot să spun că lipsa acestei prime tranșe, dar pentru anul 2018 era vorba şi despre a doua tranșă, va duce la revizuirea bugetului. Autoritățile vor trebui să intre în realocare de resurse astfel încât să se asigure funcționalitatea instituțiilor bugetare. Când o sumă de bani nu intră în buget, dar e prevăzută ca şi sumă, în cazul dat în 2018, autoritățile au două opțiuni.
Prima opțiune: sau caută alte resurse ca să fie atrase pentru finanțarea integrală a cheltuielilor. Aici soluția ar fi probabil de a merge cu împrumutul la bănci aici pe intern, dar aceste resurse sunt mult mai scumpe și ar împovăra din nou bugetul în 2018. A doua cale este revizuirea cheltuielilor și reducerea unor programe pentru 2018. Este adevărat că autoritățile au de unde să reducă anumite programe care au fost lansate ad-hoc într-un an electoral şi mai mult seamănă cu risipă de bani, decât cu programe cu adevărat necesare societăţii la acest moment. Sunt sigur că autorităţile nu vor recurge la reducerea cheltuielilor care ţin de hrana copiilor şi de salarii pentru că până la urmă sunt nişte drepturi care aparţin cetăţenilor, iar guvernarea trebuie să aibă grijă ca aceste cheltuieli să fie acoperite.”
Europa Liberă: Domnule, Ngruţă, Dvs. spuneţi că aceşti bani au fost prevăzuţi în buget. L-am auzit recent pe ministrul de finanţe Octavian Armaşu sugerând că acestea ar fi de fapt nişte venituri suplimentare care urmau să ajungă şi ar fi diminuat deficitul bugetar şi că acești bani nu figurau în buget.
Veaceslav Negruţă: „Dacă un ministru vorbeşte despre venituri suplimentare ar fi cazul să dea explicaţii cum şi de unde sunt încasate aceste venituri suplimentare. Or orice venituri la buget trebuie să fie incluse în buget atunci când el se face. Dacă vezi venituri mai mari, atunci faci rectificare de buget. Aceste venituri dacă vorbeşte ministru finanţelor despre ele, asta ar însemna că ar putea fi o presiune fiscală adăugătoare asupra mediului de afaceri şi atunci asta ar afecta foarte esenţial perspectivele de creştere economică ulterior în caz când se strânge cureaua mediului de afaceri.
În mod indirect, oricum consumatorul va plăti mai scump prin impozite poate mai mari sau poate mai drastic colectate de la agenţii economici şi noi fiecare dintre cetăţeni care plătim impozite
Este ciudată această strategie a autorităţilor de a pune cap în cap mai multe entități internaționale...
vom plăti această aventură când din încăpăținarea autorităților Moldova este lipsită de această asistenţă macrofinanciară. Vreau să atrag atenţie încă la un moment.
Este ciudată această strategie a autorităţilor de a pune cap în cap mai multe entități internaționale speculând pe faptul că iată chiar dacă europenii nu ne dau banii sunt cei de la FMI care ne acordă mijloace. Sunt două lucruri diferite, chiar dacă complimentare, dar sunt diferite. Ce ţine de FMI, programul cu FMI este practic 90 la sută direcționat spre refacerea acelui sistem financiar şi bancar grav afectat în perioada 2013-2016, când Moldova a fost lipsită din nou de către autorităţi de un program cu FMI.
Focusarea acestui program ţine de refacerea sectorului financiar-bancar. Iar când vorbim de UE şi acele condiţii la care s-a convenit, e vorba despre construcţia unui stat democratic, asigurarea funcţionalităţii instituţiilor statului, e vorba de justiţie şi de multe alte lucruri parte a acelor condiţionalităţi la care Moldova a subscris.”
