Politologul Victor Josu, stabilit de mai mulți ani la Moscova, admite că alegerile prezidenţiale directe din 1 noiembrie ar putea aduce mai multă influenţă şi autoritate funcţiei de preşedinte al Republicii Moldova, dar aminteşte că forma de guvernare este parlamentară.
Victor Josu: „Eu aș porni de la ideea că în Republica Moldova forma de guvernare este statul parlamentar, așa sunt repartizate prerogativele în Constituție și cu toate că la noi în ultimii ani Constituția a deveni un fel de monedă de schimb pentru factorii politici care sunt implicați în proces, și aici am în vedere ceea ce ține de judecătorii de la Curtea Constituțională, nu vorbesc doar de liderii politici. Cu toate acestea, șeful statului nu are împuternicirile necesare pentru a promova o politică directă. Da, el poate și trebuie să influențeze indirect, dar direct nu poate face nimic. Nu are împuterniciri pentru a face reforme, pentru a schimba viața oamenilor în bine. Și pornind de la această idee, eu zic că alegerile prezidențiale nu vor influența în mod direct starea de lucruri din societatea moldovenească. Nicio problemă de importanță socială nu-și va putea găsi soluționarea după el. Totodată, aceste alegeri vor avea importanță pentru clasa politică, pentru principalii jucători de pe scena politică moldovenească.
Șeful statului nu are împuternicirile necesare pentru a promova o politică directă. Da, el poate și trebuie să influențeze indirect.
În primul rând, pentru că sunt primite de către toți dânșii, indiferent de cine și ce spune astăzi, ca o unitate de pregătire și de consolidare a forțelor pentru viitoarele alegeri parlamentare. Iată acelea vor avea deja importanță pentru soluționarea problemelor de ordin social, pentru combaterea corupției, reforma justiției, dezvoltarea economiei, lupta cu pandemia ș.a.m.d., cu toate problemele cu care se confruntă astăzi Republica Moldova, indiferent, iarăși repet, de ceea ce spun dânșii la întâlnirile cu alegătorii, la dezbateri ș.a.m.d., miza principală rămâne pregătirea pentru alegerile parlamentare. Și în al doilea rând, aceste alegeri prezidențiale vor avea importanță pentru soarta politică pe viitor a fiecăruia din actualii lideri politici, dar întâi și-ntâi pentru cei care vor ieși în turul doi, eu mă refer acum la Igor Dodon și la Maia Sandu. Iată, cine dintre ei va pierde în turul doi, aceluia îi va fi foarte problematic să-și continue cu succes activitatea politică, așa mi se pare mie.”
Europa Liberă: Confruntarea finală în cadrul acestui scrutin prezidențial va avea loc așa cum a fost pe parcursul celor aproape trei decenii de independență a Republicii Moldova între un candidat cu viziuni pro-ruse și altul cu viziuni pro-occidentale?
Victor Josu: „Știți, mai ales în ultimul an de zile, Igor Dodon a făcut tot posibilul ca să demonstreze că nu mai are viziuni pro-ruse. El spune lucruri cu totul contrare celor pe care le spunea acum patru ani în urmă. Asta și este maniera lui de a plăcea și de a se pune bine, să zicem așa, cu Occidentul, cu reprezentanții din Occident, dar eu nu știu cât de credibil este Igor Dodon după toate zigzagurile pe care le-a făcut el și în acești ani de când deține mandatul și înainte de a deveni președinte.”
Europa Liberă: Dar acolo, la Moscova, unde a avut peste 30 de întâlniri cu omologul său rus, Vladimir Putin, este credibil dl Dodon?
Dacă pierde Dodon, Moscova rămâne cu nimic în Republica Moldova.
Victor Josu: „Moscova a ajuns să fie pusă în situația să nu aibă din cine alege. Moscova astăzi, ca să vorbim așa, la figurat, dacă vorbim că fiecare din jucători – fie din Est, fie din Vest – dispune de niște active în Republica Moldova, Moscova a rămas cu un singur activ, Partidul Socialiștilor și liderul acestuia, Igor Dodon. Dacă pierde Dodon, Moscova rămâne cu nimic în Republica Moldova, deși dacă câștigă Dodon, nu știu ce va avea de câștigat Federația Rusă, fiindcă Dodon promovează o politică, în primul și în primul rând, în interes personal. Pentru asta își schimbă de fiecare dată direcțiile, pentru asta zice că a devenit cumpătat, a devenit echidistant în ultima campanie electorală, de fapt, în ultimele câteva luni.”
Europa Liberă: Putem anticipa niște scenarii postelectorale?
Victor Josu: „Bănuiesc că, în funcție de cine va câștiga la 15 noiembrie, eu vorbesc de turul doi, fiindcă așa arată toate sondajele că din primul tur nu va câștiga nimeni, în turul doi sunt posibile, fiindcă cel puțin sondajele demonstrează că pot fi foarte și foarte apropiate rezultatele celor doi lideri care vor ieși în turul doi – Igor Dodon și Maia Sandu. Și o evoluție va fi dacă va câștiga Dodon și o altă evoluție va fi în cazul în care președintă va deveni Maia Sandu.
Eu cred că, în cazul în care câștigă alegerile Maia Sandu, va fi liniște în societate, nu vor fi niciun fel de tulburări.
Indiferent cu ce se va ocupa mai departe Maia Sandu, aceste alegeri se vor termina. Da, se va încerca cred că o reconsolidare de forțe în parlament, se va ajunge la o dizolvare a parlamentului, or există două posibilități de dizolvare legală a parlamentului. Nu se va ajunge, este posibil să apară o nouă majoritate parlamentară, dar asta va fi o evoluție; cealaltă evoluție este posibilă în cazul în care va câștiga Igor Dodon. Mie nu-mi prea place să fac prognoze, spun așa, cu titlul de presupunere – eu cred că va fi o comunitate de proteste, partea aceea a societății care va fi extrem de nemulțumită de faptul că Igor Dodon le-a câștigat va încerca să organizeze niște proteste.
Cu ce se vor solda ele? Iarăși îmi vine greu și nici nu vreau să fac preziceri, dar este mai mult ca probabil că protestele vor avea loc, fiindcă vor fi puse sub semnul întrebării aceste rezultate de o bună parte din societate. Și cum vor evolua mai departe evenimentele, asta deja va depinde și de factorii externi și, în primul rând, eu vorbesc acum de reacția la rezultatele alegerilor din partea Statelor Unite, din partea Uniunii Europene, în ce măsură vor aprecia ei rezultatele acestor alegeri drept corecte sau incorecte.”
Europa Liberă: Mult se discută despre o eventuală fraudare a acestui scrutin prezidențial și se aduce drept dovadă numărul mare de secții de votare deschise în Federația Rusă, 17 la număr; prezența alegătorilor cu drept de vot din stânga Nistrului. Pot să ducă la fraudare aceste aspecte, aceste lucruri pot duce la fraudarea scrutinului?
Victor Josu: „Și aceste aspecte, și alte aspecte, efectul fraudării alegerilor este rezultatul nu întotdeauna al unor probe incontestabile, ca să zic așa, și rezultatul neîncrederii față de faptul cum este organizat scrutinul, cât de egali sunt concurenții sub toate aspectele, inclusiv cu posibilitatea de a avea observatori la toate secțiile de votare, mai ales în situația când vedem ce se întâmplă acum pe tot globul pământesc, mă refer la această pandemie, când țările se închid, când nu poate fi asigurat accesul liber al reprezentanților tuturor concurenților electorali la toate secțiile de votare ș.a.m.d.
Evident că rezultatele alegerilor, în cazul în care ele nu sunt convenabile unei sau altei părți din cele care se confruntă, evident că pot fi puse sub semnul întrebării și contează nu atât probele, cât însăși această mare neîncredere care există, în cazul dat, față de guvernarea lui Igor Dodon. Ea există ca factor și e posibil să-și aibă efectul.”
Europa Liberă: Acolo, în Federația Rusă, unde se zice că ar exista o diasporă numeroasă, există interes pentru participarea la vot a moldovenilor stabiliți în această țară?
Victor Josu: „Nu, nu simt eu acest lucru. Ca diaspora să dorească să participe la alegeri, cu dânsa trebuie să lucrezi, trebuie să fii prezent permanent, trebuie să ai legături, trebuie să existe organizații. Comparând cum se organizează la noi diaspora, eu văd că diaspora din Occident, din Europa, de peste Ocean, din Canada, mai ales, eu văd că este mult mai organizată și oamenii comunică, eu mă uit chiar și prin intermediul rețelelor de socializare, decât această parte a așa-numitei diaspore de aici, din Rusia.
Cetățenii Republicii Moldova care sunt plecați în Occident se străduiesc să întrețină legături mult mai trainice cu patria, cu Moldova, pe când aceștia care vin în Rusia, ei vin mai mult la muncă, vin provizoriu, vin temporar. Nu sunt prea mulți aici care s-au stabilit cu traiul permanent. Încercările care s-au făcut de a crea aici niște organizații, au fost mai mult încercări pe parcursul ultimilor 15-20 de ani, niciuna nu s-a soldat cu succes de a face o organizație a diasporei din Republica Moldova, nicio încercare nu s-a soldat cu succes, nu există astăzi o organizație a diasporei moldovenești în Rusia. Există niște grupuri la Moscova mai multe, la Sankt Petersburg, unde la sud, undeva la Tiumen mulți sunt plecați la muncă, dar iarăși spun, aceștia sunt oamenii care au venit aici să lucreze și să câștige niște bani. În primul rând, acesta este scopul aflării lor în Rusia și mai puțin le pasă dânșilor de ceea ce se face în viața politică din Republica Moldova. De atâta eu nu pot să zic că va fi activă prezența la vot aici.”
Europa Liberă: Despre societatea moldavă se zice că e profund divizată. Iată, această polarizare a societății face ca, într-un fel, Republica Moldova să bată pasul pe loc când e vorba despre dezvoltarea statului. Toți cei opt candidați promit că, în caz că devin câștigătorii acestui scrutin prezidențial, să fie președintele tuturor cetățenilor. E cu putință acest lucru?
Victor Josu: „Cel puțin unul dintre acești opt a demonstrat că nu e cu putință, mă refer iarăși la Igor Dodon, fiindcă așa și nu a devenit președinte al tuturor, pe parcursul ultimilor patru ani a rămas doar președintele Partidului Socialiștilor. În ce măsură va putea Maia Sandu să devină, iarăși având experiența acestor cinci luni de zile de aflare a Maiei Sandu în fruntea guvernului, pot trage o singură concluzie: dacă dânsa câștigă și nu va încerca să devină deschisă față de societate, nu va încerca să colaboreze într-adevăr cu diferite grupuri, cu diferite pături sociale, profesionale îi va fi foarte greu pe durata mandatului. Mai mult decât atât, decepția va fi mare, fiindcă o bună parte chiar și din susținătorii Blocului ACUM au rămas cam deziluzionați după acele cinci luni la care m-am referit.
Adică, în primul și în primul rând, neavând posibilitatea să schimbe la modul direct ceva în starea de lucruri în societatea moldovenească, dânsa ar trebui să se schimbe ea însăși, să devină deschisă, să devină receptivă, să poată colabora, în primul și în primul rând, cu societatea civilă.
Pe mine m-a mirat faptul că, având un Cabinet de miniștri care au venit chiar ei din ONG-uri, au fost închiși chiar și pentru societatea civilă. Eu cunosc foarte multe nemulțumiri din rândul ONG-urilor care au încercat să vină cu idei, cu inițiative, cu propuneri și nu au găsit reacții pozitive, poate că a fost prea puțin timp, nu știu, dar, cel puțin și din acest punct de vedere, ar trebui să tragă niște învățăminte.”
Europa Liberă: Și eventual dacă iese învingător un concurent cu viziuni pro-occidentale, cum va fi privit, primit la Moscova?
Victor Josu: „Moscova la momentul actual este preocupată de două probleme mari, pe spațiul post-sovietic mă refer – prima este situația din Belarus și cealaltă este războiul din Nagorno-Karabah. În ceea ce privește Republica Moldova, Rusia de mult nu are interes direct față de ceea ce se face la noi acolo. Da, există problema cu Transnistria, formal există prezența militară rusă, deși noi știm că majoritatea militarilor ceia sunt deja originari din Transnistria, dar nu contează, fiindcă sunt cetățeni ai Federației Ruse și, respectiv, își fac serviciul militar ca cetățeni ai Federației Ruse. Dacă și dacă se întâmplă ceva cu Transnistria, eu cred că numai în cazul acesta poate să vină o reacție de la Moscova referitoare la Republica Moldova, în toate celelalte cazuri noi suntem, zic eu, ignorați.”
Europa Liberă: Cum ar putea să evolueze cooperarea moldo-rusă?
Depinde ce va dori Republica Moldova de la Rusia, fiindcă Rusia de la Republica Moldova nu dorește nimic.
Victor Josu: „Depinde ce va dori Republica Moldova de la Rusia, fiindcă Rusia de la Republica Moldova nu dorește nimic. Faptul că Dodon în ultimii ani, când venea încoace, tot timpul se ocupa, să mă scuzați de acest cuvânt, cu cerșitul, eu am simțit, cel puțin din puținele contacte pe care le am, că chestia asta deja a început să provoace și niște ușoare iritări, să zic așa. Ei, cât se poate voi să tot veniți și să tot cerșiți? Și, într-adevăr, este umilitor acest lucru. Dați-ne asta, dați-ne, dați-ne, dați-ne. - Bine, hai ce vă trebuie? Pentru că voi nu puteți să ne dați nimic. Și lucrul acesta eu l-am auzit nu o singură dată. Teritoriul – nu, integrarea cu spațiul post-sovietic, noi vedem că nu există în realitate niciun fel de integrare cu nimeni, nici chiar dintre Rusia și Belarus.
Da, ea s-a declarat, dar mai departe de declarații nu s-a mers; cu celelalte state post-sovietice iarăși, spațiul euroasiatic unde-i el? Este pe documente, dar în realitate procesele nu merg așa cum mergeau, da, evoluau cu greu, dar evoluau atunci când se forma Uniunea Europeană. Aici, deocamdată, nu se văd niciun fel de evoluții, auzim doar declarații și doar niște doleanțe, niște declarații de intenții.”
Europa Liberă: O să mergeți la vot?
Din punctul de vedere al constituționalității, aceste alegeri trezesc mari semne de întrebare.
Victor Josu: „Nu, eu la aceste alegeri nu particip. Este aici și aspectul constituțional, despre care eu nu am vorbit, dar, din punctul de vedere al constituționalității, aceste alegeri trezesc mari semne de întrebare. Să ne amintim cum au devenit ele posibile în urma unei decizii frauduloase din 4 martie 2016. Ei bine, decizia a fost cum a fost, dar nici după aceasta parlamentul n-a votat, în mod normal, parlamentul ar fi trebuit să voteze, adică să execute hotărârea Curții și să voteze aceste modificări așa cum se cuvine, cu majoritate constituțională, să se conformeze hotărârii Curții, ceea ce nu s-a produs în patru ani de zile, nimeni n-a avut grijă ca Constituția să fie respectată, de aceea, ca cetățean al Republicii Moldova, le consider anticonstituționale.”
