Victoria extremei drepte în Austria: O premieră istorică, dar și o poveste care se repetă anul acesta în Europa

În alegerile la care au participat trei sferturi dintre austriecii cu drept de vot, Partidul Austriac al Libertății (FPO) a obținut 29,2% dintre voturi, cu mult înaintea conservatorilor conduși de Karl Nehammer, OVP, care au câștigat doar 26,5% dintre voturi.

Alți lideri extremiști din Europa l-au felicitat pe Kickl pentru victoria de duminică. Printre ei se numără Alice Weidel, lidera AfD din Germania, Geert Wilders din Olanda, Marine le Pen din Franța și italianul Matteo Salvini. Până și Viktor Orban, un model declarat pentru liderul FPO, i-a felicitat pentru „victoria istorică”.

Și în alegerile europene din iunie, FPO a luat primul loc, cu peste 25 de procente.

„Rezultatele de azi nu ar putea fi mai clare”, a declarat Kickl duminică, într-o apariție televizată.

Temele centrale care au propulsat extrema dreaptă

Platforma FPO este similară cu aceea a tuturor partidelor de extremă dreapta din Europa: anti-migrație, anti-islam, anti-vaccin și anti-UE. Seamănă cu agenda celor care l-au și felicitat pe Kickl, dar are origini mult mai vechi decât multe dintre ele. Partidul s-a format în anii ‘50, la scurt timp după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, și și-a tras oameni din rândul foștilor membri ai organizației naziste paramilitare SS (Schutzstaffel).

Austriecii au fost nemulțumiți de răspunsul guvernului lor la pandemia de Covid-19 și de criza ce a lovit Europa în urma invaziei rusești din Ucraina. FPO le propune să cumpere în continuare gaz de la ruși și să blocheze fondurile europene pentru guvernul de la Kiev.

Însă tema cea mai importantă a fost migrația - nu doar cea economică, ci și a solicitanților de azil. Austria a înregistrat în 2022 mai multe solicitări de azil decât la apogeul crizei refugiaților din 2015-2016, anume 112.272. Politicienii FPO au făcut legătura între acest fapt și nemulțumirile economice ale austriecilor, problemele sociale deja existente în țară și nemulțumirea față de partidele istorice. Și-au atras astfel o treime din voturi, aproape, furând mai ales dintre alegătorii conservatorilor, dar convingând și oameni care nu votau până acum să vină la urne.

Sloganul FPO pentru aceste alegeri a fost „Fortăreața Austria”. Extremiștii vor să controleze mai mult granițele țării și să asigure „omogenitatea” țării, transmițând alegătorilor că imigranții sunt rădăcina problemelor cu care se confruntă ei: de la inflație și costul energiei, la criza locuințelor sau chiar... inundații.

Metodele folosite de extremiștii austrieci nu sunt unice în Europa.

Mai sunt și alte partide care vor să spargă statul quo european, cu granițe deschise și contribuții financiare comune. Toate aceste partide vor să controleze mai de îndeaproape granițele și să dea afară migranții economici (mai ales pe cei din afara Europei, dar nu doar) și refugiații.

Alegătorii austrieci nu au părut preocupați nici de numărul imens de politicieni FPO condamnați în ultimii ani pentru zeci de infracțiuni, de la mită și fals în documente la abuzuri sexuale asupra minorilor și negarea Holocaustului. Nici de faptul că europarlamentarul Harold Valimsky, șeful de delegație al FPO la Bruxelles, a strâns bani la o conferință pe tema negării schimbărilor climatice în același timp cu inundațiile devastatoare care au afectat Austria.

Coaliții nesigure: Cu sau împotriva extremei drepte?

FPO are nevoie de unul sau doi parteneri pentru a crea un guvern majoritar, din moment ce el nu controlează decât o treime din noul parlament de la Viena.

Conservatorii lui Nehammer s-au mai aliat în trecut cu FPO: partidul este „normal” pe scena politică din Austria, nefiind un fenomen-surpriză ca în alte țări. În 2000, OVP a fost primul partid din Europa Occidentală care s-a aliat cu un partid de extrema dreaptă pentru a forma o coaliție la guvernare. În 2017, FPO și OVP au mai fost în coaliție, însă aceasta s-a spart în 2019 după ce liderul de atunci al extremiștilor, Heinz-Christian Strache, a fost prins că făcea trafic de influență în favoarea unui presupus investitor rus.

În pragul acestor alegeri, Nehammer a spus că „există unele voci rezonabile” în rândul extremiștilor și că n-ar exclude complet o coaliție cu FPO - dar că nu ar lucra cu Herbert Kickl însuși, din cauza trecutului său conspiraționist (a sugerat în trecut oamenilor să ia medicamente pentru cai ca să combată Covidul). Președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, ține de partidul Verzilor și se opune, la rândul lui, unui cancelar din partea extremiștilor.

Ce scenarii ar putea urma?

E posibil să urmeze un guvern asemănător cu cel al Olandei, unde a durat luni de zile să se formeze un guvern după alegerile câștigate de extremiști. Într-un final, s-a format o coaliție largă de forțe de dreapta, iar liderul extremiștilor, Geert Wilders, nu a obținut postul de prim-ministru.

Singurul partid care ar putea accepta o astfel de coaliție cu extremiștii sunt conservatorii lui Nehammer, pentru că toate celelalte partide au refuzat să colaboreze cu extremiștii, deși Kickl spune că „avem brațele deschise” pentru colaborarea cu oricine ar fi interesat. Nehammer însuși este anti-refugiați, iar politicile europene urmate de guvernul său au blocat intrarea deplină a României și Bulgariei în Spațiul Schengen.

O altă posibilitate ar fi ca OVP, social-democrații și eventual liberalii NEOS de pe locul patru să creeze o coaliție. Guvernul de până acum a fost o coaliție conservatori-verzi, deci nu ar fi nemaiîntâlnită o astfel de alianță.

Cine a pierdut cel mai mult în fața extremei drepte?

Partidele istorice, din establishment, au pierdut parțial din suportul acordat de până acum de către publicul care-i învinuiește pentru problemele de mai sus, puse toate pe seama imigrației. În Austria, de exemplu, partidul conservator al lui Karl Nehammer a pierdut 11% față de alegerile precedente, o pierdere despre care însuși cancelarul spune că e „amară”. Partidul e la conducerea țării neîntrerupt din 1987 încoace.

Însă mulți austrieci consideră OVP-ul a fi mai degrabă o mafie politică și economică, decât un partid. În frunte cu cancelarul Karl Nehammer, partidul exercită putere cu nemiluita în întreaga țară, scrie Politico.

Mulți dintre alegătorii OVP s-au îndreptat de data aceasta spre FPO, deci colapsul fără precedent al conservatorilor semnalează radicalizarea multor austrieci. Mare parte din alegătorii FPO sunt și oameni care nu au votat la alegerile trecute, deziluzionați de partidele politice.

Față de alte țări europene, unde mulți dintre tineri și mai ales bărbații tind să susțină partidele de extremă dreapta, în Austria grupul cel mai pro-FPO sunt cei de 35-59 de ani, marginal mai multe femei decât bărbați.

Și social-democrații din Austria au înregistrat pierderi imense, înregistrând cel mai prost rezultat din istorie: doar 21%, în ciuda unui program electoral extins de ameliorare a diverselor probleme din țară, care propunea inclusiv o săptămână de muncă de doar patru zile, prânzuri gratuite pentru elevi și 20 de miliarde de euro într-un fond de protecție a mediului pentru a combate schimbările climatice.

Însă perdanții cei mai mari din întreaga Europă, atât în alegerile naționale, cât și în cele europene din iunie, au fost partidele verzi. În Austria, au obținut doar 8%, față de aproape 14 procente în alegerile din 2019. În alegerile europene din iunie, la nivelul întregii UE, Verzii au pierdut 17 locuri în Parlamentul European, în mare parte pentru că discursul public s-a mutat de la mediu, în ultimele alegeri din 2019, la securitate și chestiuni economice în 2024. Astfel, au scăzut de la al patrulea cel mai mare grup de la Bruxelles, la al șaselea, întrecuți de extremiști.

În țări precum Franța și Olanda, stânga s-a mobilizat împotriva extremiștilor, dar fără rezultat. În Franța, deși coaliția de stânga a ieșit pe primul loc, președintele Emmanuel Macron nu i-a permis să propună un guvern, numind în schimb un guvern de dreapta. În Olanda, alianța Verde-Stânga condusă de Frans Timmermans nu s-a ridicat la așteptări, obținând doar locul doi.

În Germania, unde au avut loc alegeri în mai multe landuri, partidul de extremă dreapta AfD a câștigat alegerile în Thuringia - prima astfel de victorie de la finele celui de-al Doilea Război Mondial. În Brandenburg, social-democrații au câștigat alegerile la nici două procente distanță de AfD.

Legăturile cu nazismul

Este bine cunoscut faptul că FPO, care a mai intrat în coaliții la guvernare de câteva ori în ultimele decenii, are origini naziste. A trecut de-a lungul istoriei prin mai multe valuri de radicalizare și liberalizare, la mâna liderilor succesivi.

Herbert Kickl, care a studiat jurnalism și științe politice de la Universitatea din Viena, dar nu a absolvit, se face responsabil de mai multe discursuri xenofobe și antisemite din partid din ultimele decenii. În 2018, pe când era ministru de Interne, a sugerat că e nevoie de infrastructură care să „concentreze” solicitanții de azil, iscând răspunsuri negative în public pentru că soluția sa aducea cu lagărele naziste de concentrare. Venirea lui Kickl la conducerea FPO a adus o creștere masivă în sondaje.

Kickl, liderul FPO, a promis că, dacă va deveni premier, va folosi titlul Volkskanzler, folosit odinioară de Adolf Hitler. Cu o zi înaintea alegerilor, trei politicieni FPO au participat la o înmormântare a unui coleg de partid cu nostalgii hitleriste, unde s-a cântat un cântec nazist.

Desigur, FPO nu este singurul partid extremist asociat cu ideile naziste. Membrii AfD, din Germania, arată adesea simpatie față de declarații pro-naziste și afișează steaguri caracteristice la mitinguri.

La începutul acestui an, revelațiile site-ului de investigații Correctiv au arătat că mai mulți membri AfD au participat la o întâlnire secretă în Austria, unde au discutat un „masterplan” de a deporta imigranții cu cetățenie germană dar „neasimilați”, către Africa de Nord. Zeci de mii de oameni au ieșit în stradă în Germania pentru a protesta împotriva planurilor care aduceau cu planurile naziștilor de a deporta evreii în Madagascar în 1940, înainte să cadă de acord asupra Soluției Finale de a-i extermina, la Conferința de la Wannsee din 1942.

Susținerea pentru Rusia

FPO dorește să oprească sancțiunile împotriva Rusiei și ajutoarele pentru Ucraina. În Austria, opinia publică tinde să respecte așa-zisa „neutralitate” geopolitică națională: o decizie luată în urma celui de-al Doilea Război Mondial, pentru a preveni implicarea țării în orice viitor conflict militar. Austria, așadar, este una dintre puținele țări europene care nu fac parte din NATO.

Naționalismul austriac, susținut de FPO, își are originile în naționalismul pan-germanic, care are o tentă anti-slavă și anti-rusă, conform Centrului European pentru Studiul Populismului. Tocmai de aceea este surprinzătoare apropierea FPO de Rusia - însă aceasta se explică prin faptul că extremiștii austrieci văd Kremlinul drept singurul bastion eficient împotriva liberalismului occidental. Deși și alte partide austriece au susținut colaborarea cu Rusia, FPO s-a apropiat ideologic de regimul de la Kremlin.

În 2016, la doi ani după ce Rusia a anexat ilegal Crimeea, FPO a semnat o declarație de prietenie cu Rusia Unită, partidul lui Vladimir Putin. Karin Kneissl, fosta nominalizare pentru postul de ministru de Externe din partea FPO în 2017, este însăși politiciana din faimoasa poză în care ea e îmbrăcată în port tradițional alături de Putin, la nunta ei din 2018. La mai bine de un an și jumătate de la începutul războiului, presa din Rusia a raportat că Kneissl s-a mutat la Sankt Petersburg, părăsind Austria ca „refugiată politic”.

Nu este singurul partid extremist din Occident care face jocul Kremlinului. Cel mai cunoscut este exemplul Ungariei, unde premierul Viktor Orban este apropiat de Vladimir Putin și a încercat să oprească ajutoarele europene pentru Ucraina. În Franța, partidul lui Marine le Pen se opune sancțiunilor împotriva Rusiei și este „portavocea” Kremlinului, conform unui raport parlamentar din 2023, iar Kremlinul a salutat rezultatele bune ale partidului în alegerile din iulie.

Și în rândul nemților din AfD, rușii sunt prieteni (Der Spiegel numește AfD-ul lungul braț al Rusiei și Chinei), iar partidul își dorește mai mulți imigranți ruși în rândurile sale. Europarlamentarul AfD Maximilian Krah este anchetat de autoritățile germane pentru că ar fi luat bani de la aceste guverne pentru munca sa la Bruxelles.

Singura care trage de partea Ucrainei, în tabăra europeană a extremei drepte, este prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni, care a vizitat de mai multe ori Kievul de la începutul războiului, deși tot ea a fost cea care a declarat la telefon unor farsori ruși că războiul din Ucraina „a obosit” toată Europa. Meloni și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au semnat un pact de cooperare în domeniul securității, cu ocazia împlinirii a doi ani de la invazia rusească.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te