Linkuri accesibilitate

Victorina Luca: „Pentru romi este o luptă lungă, va fi mai bine pentru copiii copiilor mei”


Radio Patrin, logo

Pe 8 aprilie este marcată Ziua internațională a romilor, zi dedicată tradiţiilor şi istoriei acestui grup etnic, dar şi memoriei romilor ucişi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, ca pledoarie împotriva discriminării sau excluderii sociale pe criterii etnice. Avocata Victorina Luca, consultant ONU și membră a Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării, vorbește într-un interviu despre stereotipurile cu care se confruntă comunitatea romă și despre nevoia unor programele guvernamentale care ar asigura accesul romilor la educație și viața publică. Victorina Luca spune că este nevoie de voință politică pentru a schimba atitudinea societății față de minorități și explică de ce oficial în Republica Moldova sunt doar 9 mii de romi, în timp ce cifra reală trece de 240 de mii.

Victorina Luca este și fondatoare a postului de radio al comunității rome Patrin FM.

Interviu cu avocata Victoria Luca despre comunitatea roma
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:16:06 0:00
Link direct

Europa Liberă: Dvs. cum percepeți Ziua internațională a romilor? E o zi de sărbătoare, e o zi de comemorare, e o ocazie de a aduce subiectul în discuție?

Victorina Luca, avocata pentru drepturile comunitati roma
Victorina Luca, avocata pentru drepturile comunitati roma

Victorina Luca: „Ziua internațională a romilor pentru noi este o zi foarte importantă, pentru că ne reamintește că datorită tuturor suferințelor prin care au trecut strămoșii noștri noi suntem vii, noi suntem aici, noi am ajuns în secolul XXI. Și ei au fost cei care, necătând la presiunile care au fost, necătând la sclavia prin care au trecut, necătând la persecutarea din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, totuși limba a fost transmisă din generație în generație și acum suntem mândri pentru că avem o limbă, avem valori sacre în comunitatea romă, suntem ceea ce suntem datorită strămoșilor noștri, datorită celor care au murit și au decedat persecutați. Și Ziua internațională a romilor este o analiză a trecutului și o mulțumire că suntem în prezent. Suntem o putere globală și suntem romi peste tot, mondial.”

Europa Liberă: Eu am răsfoit presa de astăzi, am văzut că în România au fost mai multe mesaje, inclusiv din partea prim-ministrului Orban și a președintelui Iohannis, către comunitatea romă. Aici, în Republica Moldova, în afară de organizațiile internaționale care au marcat evenimentul, autoritățile noastre v-au trimis vreun semn de atenție, au comunicat într-un fel cu Dvs.?

Victorina Luca: „Să vorbim franc, suntem mândri, comunitatea romă, de situația care este la moment, deoarece avem doi reprezentanți romi care sunt consilieri ai prim-ministrului, ceea ce este extraordinar pentru comunitatea romă, vocea romă este acolo sus, auzită. Și, sigur că au venit mesaje direcționate către comunitate din partea reprezentanților consilieri. Vorbim despre Ala Marin și domnul Nicolae Rădița. Dumnealor au fost tot de curând aleși. Ținând cont de situația pandemică care este globală și de situația în Republica Moldova, ei sunt alături și ne susțin să stăm acasă.”

Avem doi reprezentanți romi consilieri ai prim-ministrului, ceea ce este extraordinar pentru comunitatea romă…

Europa Liberă: Chiar era unul din punctele pe care vroiam să le abordez, în ce măsură este mai vulnerabilă, sau mai puțin vulnerabilă, comunitatea romă în această situație cu pandemia?

Victorina Luca: „Este foarte dificil – vorbim despre familiile rome vulnerabile, vorbim despre comunitățile care sunt compact locuite de către romi, ca de exemplu, cum ar fi satul Schinoasa, raionul Călărași, sau Parcani, sau cele mixte, vorbim despre Ursari, Bursuc și alte comunități. Situația este un pic mai dificilă pentru romi. Comunitatea romă are drepturi egale, după cum cunoaștem, că toți suntem cetățeni ai Republicii Moldova. Însă amplasarea geografică a unor sate este un pic mai dificilă, vorbim despre accesul la informație în satele date.”

Europa Liberă: Și atunci acest acces la informație cum se face? Vorbim de postul de Radio Patrin pe care l-ați fondat și mai există și alte modalități de comunicare?

Victorina Luca: „Da, Radio Patrin este on-line și Radio Patrona este și la Soroca pe frecvențele FM, 103.6 FM. În comunitățile celelalte, care nu au acces on-line sau nu prind udele FM noi ținem legătura cu reporterii locali, avem 19 reporteri locali, și în sate ținem legătura cu voluntarii pe care îi avem, ei sunt mediatorii. Este sursa principală de informare.”

Bătrânii care au trecut prin Holocaust ne închid în casă și ne învață că #staiacasă ce ceva serios…

Europa Liberă: În ce măsură oamenii sunt receptivi la mesajele astea de #staiacasă? În ce măsură oamenii conștientizează pericolul și sunt receptivi la acest apel?

Victorina Luca: „Comunitatea romă este o comunitate foarte fricoasă. Să vorbim despre Holocaustul prin care am trecut. Și în situația asta pandemică, chiar nu ies din ogradă. De fapt, bunica mea, buneii noștri mai sunt în viață, cei care au trecut prin Holocaust, cei care au rămas, au supraviețuit. Și ei ne învață că e destul de serios, chiar dacă tineretul de astăzi nu prea îi ia în serios. Dar ei ne închid în casă și ne învață că e serios. Iar la comunitatea romă, vorba unui bătrân este o valoare sacră. Deci, nimeni nu iese din vorba bunicii. Dacă a spus așa, așa o să fie, că de altfel te apucă alte cuvinte de-ale ei, mai, așa, că doar nu vrei să fii blestemat!”

Europa Liberă: Păi, e foarte bine că e așa și că oamenii țin cont de pericolul care există. Vroiam să vă întreb care sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă comunitatea romă în Republica Moldova. Bănuiesc că există nuanțe diferite față de țările europene sau față de spațiul estic. Dacă există? Sau poate că există niște probleme comune?

Victorina Luca: „Da, din nefericire, avem o problemă comună globală – politicile publice față de comunitatea romă nu sunt luate în serios, pentru că nu există o voință politică de a pune pe picioare această minoritate.

Politicile publice față de comunitatea romă nu sunt luate în serios,

Pe când în unele țări, cum ar fi Suedia, Norvegia, Olanda, există politici practice foarte bune care susțin comunitatea romă, acolo li se oferă anumite facilitări, vorbim despre grădinițele, învățământul pre-școlar.

Pe când la noi, se cunoaște situația, grădinițele nu sunt gratuite pentru nimeni, oricum trebuie să achiți hrana, bonul ăsta la stat. Există problema că copiii romi, când sunt de grădiniță, nu au posibilitatea de a merge, după care când merg la școală și este gratuit, ei vorbesc limba romani acasă, iar la școală predarea este în limba română sau rusă. Fiind vorbitor de limbă romani, iar limba romani este o limbă hindusă, este foarte dificil pentru acel copil să înțeleagă ce spune învățătoarea, să prindă. Se confruntă copilul nu numai cu dificultăți, ci și cu discriminare, și cu prejudecăți, și cu stereotipuri, și cu bariera asta psihologică că nimeni nu lucrează cu copilul, pentru că el se simte jignit și nu de fiecare dată spune care este realitatea din jur. Ceea ce este o problemă majoră și de aici se încep toate problemele.

Nu există o tradiție în comunitatea romă ca copilul să nu meargă la școală. Este o nepăsare a statului, o prejudecată…

După care, când copilul nu mai vine la școală, autoritățile locale – iarăși, pline de prejudecăți și stereotipuri: „Mă, nu te duce să bați la poartă să-l aduci la școală pe Ionică, că Ionică se căsătorește degrabă sau Mărioara se căsătorește degrabă”. Nu există o tradiție în comunitatea romă ca copilul să nu meargă la școală. Nu există așa ceva. Este o nepăsare a statului, este o nepăsare a autorităților locale, o prejudecată faptul că ei se căsătoresc de timpuriu și așa mai departe. Se întâmplă chestii din astea, dar nu numai la romi. Se întâmplă și la non-romi care vin din familii vulnerabile – abandonul școlar la 15-16 ani. Deci, sunt unele chestii care se întâmplă în societate.

Din păcate, acel copil care are 15-16 sau 18 ani și vrea să vină înapoi la școală în clasa a doua, a treia, nu mai este posibilitatea. Nu are posibilitate să învețe nici on-line, așa cum este și în Statele Unite, home-schooling. Deci, este un sistem care nu oferă copiilor, tinerilor romi posibilitatea de a-și recăpăta o oarecare posibilitate de a deveni un medic, de a deveni un jurist, de a deveni un viitor avocat și așa mai departe. Susținerea nu este din partea autorităților.”

Europa Liberă: Da, și probabil e nevoie și de o foarte mare putere de caracter pentru a reuși și a răzbate într-un mediu care îți este practic nefavorabil la nivel de stereotipuri, de concepții, de atitudini. Trebuie să fii foarte puternic ca personalitate ca să reușești și să te ambiționezi.

Din păcate, un copil rom trebuie să demonstreze de șapte ori că este mai bun decât altul ca să fie apreciat…

Victorina Luca: „Da, este foarte dificil. Cunosc persoane care au reușit prin greutate, să spunem așa, prin foarte mult greu, pentru că toți colegii îi arătau cu degetele, profesorii îi arătau cu degetele: „De ce, mă, nu te-ai spălat ca țiganu?”, fiind în auditoriu în calitate de student, auzind astfel de glume proaste… Și cunosc foarte multe cazuri când studentele rome și studenții romi cu greu merg și finisează, sunt câțiva, îi numeri pe degete și la urmă când merg să se angajeze în calitate de jurnalist sau de altceva se confruntă cu o discriminare extraordinară.

Îți dai seama că până când nu lupți și nu demonstrezi că ești ceea ce ești, nu capeți nimic în lume. Din păcate, un copil rom trebuie să demonstreze de șapte ori că este mai bun decât altul pentru ca să iasă la acel nivel când este apreciat. Asta era situația.

De câțiva ani deja comunitatea romă demonstrează o dorință să se schimbe radical…

Acum sperăm că se va schimba, sperăm la o schimbare, de aceea și suntem aici, ca instituție de drept, de aceea și suntem activiști, de aceea și dezvoltăm comunitatea romă, spiritul ăsta civic – pentru ca să fie o schimbare și în interior, și exterior. Acum, în secolul 21, de câțiva ani deja, comunitatea romă demonstrează o dorință să se schimbe radical. Comunitatea ne contactează și ne spune că, „Uite, noi nu vrem ca copiii noștri să abandoneze școala, uite, haideți să faceți un training pentru tinerii noștri! Haideți, veniți la noi în comunitate!”.

Și noi vara trecută am fost, am fost în Florești, am fost în Fălești, în Drochia, în multe raioane, unde, după cum puteți să vedeți chiar pe pagina Radio Patrin Moldova, tineri care merg la școală și care sunt în zona de risc de a abandona din cauza stereotipurilor, discriminărilor, au fost învățați cum să se lupte, cum să fie puternici și că statul este aici pentru a te susține, deci, instituțiile de stat, comunitatea trebuie să aibă încredere în instituțiile de stat.

Bunicii noștri țin minte Holocaustul și încă ne învață că instituțiile statului pot să te prigonească doar pentru că ești rom…

Și asta se face an de an, decenii de decenii, pentru că la moment este zero încredere în instituțiile de stat din cauza Holocaustului, din cauză că încă bunicii noștri pe noi ne învață să nu avem încredere, pentru că în orice moment instituțiile pot să te prigonească doar pentru simplul fapt că ești rom. La noi încă mai este această stare de spirit.

De aceea și în certificatele de naștere noi nu suntem scriși ca romi, ci ca moldoveni. De aceea și Biroul național de statistică are înscriși doar 9000 de romi. Cifra reală este peste 250 de mii. Asta e situația pe care o avem la moment.”

Europa Liberă: Deci, la nivel de mentalități, ca să zicem așa, și de nediscriminare, societatea moldovenească mai are foarte mult de lucru, din câte înțeleg?

Victorina Luca: „Da, într-adevăr este de lucru și asta nu se schimbă în decurs la zece, douăzeci de ani. Eu, totuși, cred că este o luptă lungă, va fi mai bine pentru copiii copiilor mei, peste 100, 200, 150 de ani posibil că va fi mai bine. Dar ceea ce este important acum este ca noi să începem schimbarea, noi să fim acei care au început să pună motorașul ăsta să lucreze și să dea rezultate.

„De Ziua internațională a romilor noi vrem să fie o societate tolerantă. Toleranța este strigătul nostru la cer…

Noi facem schimbarea, noi, de lângă casă, cu vecinii noștri, cu apropiații noștri, la muncă. Fiecare om este agent al schimbării, atât rom, cât și non-rom. Pentru că toleranță este ceea ce trebuie să sărbătorim. De Ziua internațională a romilor noi vrem să fie o societate tolerantă. Deci, toleranța este strigătul nostru la cer.”

Europa Liberă: Care ar fi îndemnul Dvs. în această zi, pe de o parte, față de autorități, pe de altă parte, față de comunitatea romă?

Victorina Luca: „Un mesaj foarte scurt și clar pentru autoritățile statale este: sper ca în anul 2020, după perioada pandemică, politicile statului față de comunitatea romă să fie unele implementate și luate în serios. Pentru că această comunitate va rămâne acolo, jos, până când nu i se vor oferi politici directe pentru a ridica această comunitate la același nivel ca și celelalte grupuri minoritare. Ca de exemplu, să li se ofere grădinițelor locuri pentru copiii romi gratuite, să li se ofere universităților cote aparte pentru copii romi, pentru studenții romi, pentru ca educația copiilor romi să fie una la nivel, și să combatem abandonul școlar, și să luăm în serios nevoile familiilor vulnerabile rome pentru ca să le oferim posibilitatea copiilor să meargă la școală.

Copiii romi văd schimbarea doar la școală, văd scăparea doar prin domeniul educației…

La noi în Republica Moldova locuiesc romi la sate care supraviețuiesc doar datorită pământului agricol. Deci, este foarte dificil și trebuie de susținute aceste comunități. Și copiii acestor părinți sigur că văd schimbarea doar la școală, văd scăparea doar prin domeniul educației. De aceea vă spun că comunitatea romă este foarte deschisă pentru politicile de susținere a copiilor romi. Pentru că ei duc o viață foarte grea, de aceea comunitatea este predispusă la schimbări și doresc schimbarea, dar – să fie voință politică.”

Europa Liberă: Câteva cuvinte pentru comunitatea romă. Dvs., care sunteți un lider, practic, al comunității și ați avut o evoluție absolut halucinantă – de la cerșit la universitățile din New York și apărarea drepturilor omului. E un parcurs de invidiat pentru multă lume. Care ar fi mesajul Dvs.?

Victorina Luca: „Mesajul meu este ca fiecare copil să aibă un erou, un mentor. Eroul meu, mentorul meu a fost doamna Corina Cepoi. Mie nu-mi era frică să mă apropii de oamenii de pe stradă și să-i întreb ce trebuie să învăț, pentru că vreau foarte mult să devin un avocat pe viitor? Știam că astfel de întrebări nu pot să dau bunicii mele sau mamei mele, pentru că nu știau a citi sau a scrie.

De aceea, am un mesaj extraordinar ar fi ca persoanele non-rome să fie mult mai tolerante față de copiii romi, să vadă în ei acel potențial pe care copilul nu-l vede singur. Eu am avut norocul să întâlnesc astfel de persoane, după cum am menționat – doamna Corina Cepoi, pe când încă eram copil. De aceea este foarte important ca copilul să fie un activ, voluntar, pentru că dacă nu eram să fiu voluntar, nu eram să întâlnesc niște persoane extraordinare care m-au ghidat în viață.

Important este ca comunitatea romă să fie unită, să învețe copiii, totuși, să se expune voluntariatului în comunitate, să facă o schimbare. Și ne bucurăm de tinerii pe care îi avem, activiști. Avem o generație deja de activiști în comunități, cum ar fi Taraclia, Cahul, Drochia, Hîncești, Edineț, Glodeni. Țara se schimbă, țara se trezește. De aceea și noi suntem aici, alături, ca să purcedem la această schimbare împreună, împreună cu actorii de stat. Arunci când toți ne vom uni, atunci va fi o schimbare. Și eu simt că această schimbare deja aduce roade și va aduce mult, mult mai multe.”

XS
SM
MD
LG