Linkuri accesibilitate

Viorica Dăncilă în vizită la NATO: Ce înseamnă România pentru Alianță?


Viorica Dăncilă a vizitat miercuri sediul NATO imediat după noua președintă a Georgiei, Salomé Zourabichvili.

Vizită formală - secretarul general NATO, Jens Stoltenberg i-a greșit de altfel numele în timpul scurtelor declarații de presă făcute împreună, numind-o „Danița Viorica”. Cu toate astea, pentru NATO, România este un element important al dispozitivului colectiv de securitate în estul Europei. Nu doar pentru faptul că România e o piesă esențială, împreună cu Polonia, în configurarea acelui scut antirachetă menit să apere Europa, din care o platformă e instalată la Deveselu, dar mai ales prin situația sa la Marea Neagră.

România este, după Turcia și înaintea Bulgariei, al doilea membru cel mai important al Alianței la Marea Neagră, unde posedă de altfel cel mai important port: Constanța.

NATO mizează chiar mai mult pe România decât pe Turcia la Marea Neagră, mai ales după ce Turcia, în plină derivă autoritară a președintelui Recep Erdogan, a decis să plătească 2,5 miliarde dolari pentru cumpărarea de sisteme rusești de apărare antirachetă S-400.

Un asemenea târg cu Moscova constituie prima abatere serioasă a Turciei de la regulile NATO în cele șase decenii de când Turcia e membru în Alianță. Sistemul rusesc pe care vrea să-l cumpere Turcia lui Erdogan nici nu este compatibil cu celelalte structuri din NATO.

Principala problemă e nu doar politică, administrativă sau tehnică, ci mai ales faptul că în cadrul NATO Turcia nu are dreptul să desfășoare asemenea rachete pe granița cu Armenia, țară asociată cu NATO, sau pe granița cu Grecia, țară membră în Alianță.

Un alt detaliu care a deranjat politic în cadrul Alianței este chiar faptul că respectivele rachete cumpărate de Turcia ar putea fi tehnic desfășurate spre o altă țară membră în NATO: Grecia.

Atunci însă când caută să lanseze inițiative proprii la Marea Neagră România nu reușește. În iunie 2016, Bulgaria a refuzat propunerea Bucureștiului de a constitui o flotă militară comună împreună cu Turcia la Marea Neagră.

Pentru un politician bulgar abil cum e premierul Boiko Borisov, a accepta participarea la o operațiune militară într-o coaliție dominată de Turcia dirijată împotriva Rusiei ar fi fost de neconceput, inacceptabil și un gest de sinucidere politică.

Făcând acea propunere, România uitase un extrem de important factor cultural și psihologic: faptul că i s-ar fi cerut Bulgariei să accepte participarea la o formă de structură militară sub conducere turcească. Turcia e singurul stat NATO care are o flotă autentică la Marea Neagră. Vagul proiect românesc al unei flote militare comune ar fi dus, în realitate, la o structură dominată de Turcia.

Așa încât, de atunci România rămâne un elev bun al NATO și s-a angajat ferm ca anul acesta să-și ridice cheltuielile militare la 2% din PIB.

XS
SM
MD
LG