Șeful Curții Constituționale din România a fost într-o vizită în Rusia, la două luni după ce i-a anunțat pe reprezentanții Comisiei Europene că instituția pe care o reprezintă nu mai vrea să fie implicată în discuțiile privind Mecanismul de Cooperare și Verificare. Valer Dorneanu, fost șef al Camerei Deputaților din partea social-democraților, conduce acum Curtea Constituțională, punând mai presus de independența Curții obligațiile pe care le are față de partidul care l-a propulsat.
Chiar dacă sensul deciziei nu este neapărat ruperea legăturilor cu Bruxelles-ul, de fapt aceasta este tendința. Scopul final fiind de a nu mai da socoteală în fața Comisiei Europene pentru hotărârile partinice pe care le-a luat sau urmează să le ia. Totuși, în majoritatea Rapoartele privind mersul justiției românești, rapoarte cunoscute sub denumirea de MCV-Mecanismul de Cooperare și Verificare, magistrații Curții Constituționale din România au fost lăudați pentru susținerea statului de drept.
Partiparea lui Valer Dorneanu la Forumul Juridic Internațional de la Sankt-Petersburg a fost aprobată de plenul Curții Constituționale încă din luna martie. Ministrul român de Externe, Teodor Meleșcanu i-a cerut însă șefului Curții, să trimită pe altcineva, în așa fel încât reprezentarea să nu fie la cel mai înalt nivel, pentru că acolo vor veni șefi ai Curților Constituționale din enclavele rupte de Rusia din teritoriul Georgiei, Abhazia și Osetia de Sud. Șeful diplomației române îi sugera de fapt președintelui Curții Constituționale că prin prezența sa la Forumul din Rusia va recunoaște în mod simbolic acele republici, pe care niciun stat occidental nu le consideră teritorii de sine stătătoare.
Valer Dorneanu a recunoscut că în documentul primit de la ministerul de Externe se mai făcea referire și la anexarea ilegală a Crimeei, precum și la acțiunile agresive ale Rusiei din Estul Ucraniei. Șeful Curții Constituționale din România a explicat că a vorbit cu ministrul de Externe și că i-a spus că nu va avea niciun fel de întâlniri bilaterale care să pună România într-o situație de incompatibilitate. Teodor Meleșcanu ținut să precizeze, însă, că deplasarea șefului Curții Constituționale la Forumul internațional de la Sankt Petersburg a fost „opțiunea personală” acestuia.
Relațiile României cu Rusia au rămas reci, în ciuda încercărilor ambasadorului Valeri I. Kuzmin, care a insistat anul trecut că se pot dezvolta conexiuni economice între cele două state, ignorând chestiunile ideologice și politice. Mai mult, diplomatul rus a lăudat așa zisele reforme juridice din România, prin care coaliția PSD-ALDE a încercat subminarea statului de drept, spunând că măsuri similare au fost luate și în Rusia de către Vladmir Putin. Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care este și șeful ALDE spunea la rândul lui că relațiile Bucureștiului cu Moscova au un grad prea mare de „inhibiție” și că România nu poate să ignore un stat de importanța și dimensiunea Rusiei.
Nu sunt, așadar, niciun fel de apropieri oficiale între România și Federația Rusă, dar după cum a demonstrat și șeful Curții Constituționale, există cel puțin inițiative individuale din partea unor înalți demnitari, dacă nu cumva o înclinație mai generală în acest sens, din partea celor care au discursuri anti-occidentale.
