Linkuri accesibilitate

Vladimir Șarban: „Îi îndemn pe toţi membrii birourilor electorale, pe toţi observatorii, să nu admitem tertipuri în organizarea alegerilor”


Alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016 la o secție din Paris

Un interviu despre modificările sistemului electoral cu un membru al CEC.

În mai puțin de o săptămână se deschide oficial campania electorală pentru alegerile parlamentare din 24 februarie. scrutinul va avea loc în premieră într-un sistem mixt în care 50 de deputaţi vor fi aleşi pe liste de partid, iar alţi 51 – în circumscripţii uninominale. Mulţi dintre cetăţeni, potrivit unor comentatori, sunt prost informați sau chiar dezinformați în privința schimbărilor ce țin de noul sistem electoral. Ce noutăţi aduce noul sistem mixt, cum se vor desfăşura alegerile şi de ce avem tot mai mulţi alegători în listele electorale? Sunt doar câteva întrebări la care aflăm răspunsuri în interviul cu Vladimir Şarban, membrul Comisiei Electorale Centrale.

Interviul dimineții: Vladimir Șarban (CEC)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:11:26 0:00
Link direct

Vladimir Șarban
Vladimir Șarban

Vladimir Şarban: „Modalitatea care face diferența este cum ajung deputații în Parlament. Până în 2014 toți cei 101 deputați erau aleși pe o singură circumscripție națională în care concurau partide politice şi candidați independenți. Acum în sistemul mixt există o circumscripție națională care va delega în Parlament 50 de deputați din partea partidelor politice, fiindcă în circumscripția națională participă doar partidele, formaţiunile social-politice. Ceilalți 51 de deputați vor ajunge în Parlament câte unul din fiecare din cele 51 de circumscripții electorale, inclusiv cele constituite pe teritoriul Transnistriei şi trei în afara ţării. ”

Europa Liberă: Dar cine asigură accesul concurenților electorali în stânga Nistrului unde trebuie să fie făcută campania electorală?

Vladimir Şarban: „Este o problemă aici. Bineînțeles că accesul în stânga Nistrului este destul de limitat pentru foarte multă lume, inclusiv pentru concurenții electorali. Să sperăm că va fi şi o înțelegere din partea organelor autoproclamate ale Transnistriei. Pot duce o campanie electorală, ce-i drept mai puţin eficientă, prin intermediul mass-media, internet ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Dacă în circumscripția uninominală candidează mai mulți concurenți, cine câștigă mandatul de deputat şi cum îl câştigă, cu numărul mai mare de voturi?

Vladimir Şarban: „În toate circumscripțiile uninominale avem cu mult mai multe decât două sau trei persoane. Avem circumscripții care depășesc şi numărul de 10 persoane. Vom şti cu siguranţă câţi concurenţi electorali sunt în circumscripțiile uninominale doar după terminarea înregistrării. Acum suntem în perioada de maximă desfășurare a ședințelor consiliilor electorale de circumscripție care înregistrează sau, după caz, nu înregistrează concurenții. Avem suficiente contestații la CEC. Vom putea vorbi despre câți concurenți vom avea în fiecare circumscripție abia după ce se va încheia procedura de înregistrare a concurenților.”

Europa Liberă: Care este data limită?

Vladimir Şarban: „Ziua începerii campaniei electorale, adică pe 24 ianuarie.”

Europa Liberă: Dar faptul că nu există acest prag de prezenţă la vot credeţi că îi poate demotiva pe alegători să participe la alegeri?

Vladimir Şarban: „Totul depinde de concurenții electorali, cum vor putea ei să-i determine. Nu pragul determină şi nici mărimea acestui prag. Determină ideile care sunt lansate, prestația oamenilor, promisiunile care se dau.”

Europa Liberă: Ce se întâmplă în cazul în care unul şi același candidat ajunge în parlament şi pe listă de partid şi în circumscripția uninominală? Majoritatea liderilor de partid au ales să candideze şi pe uninominal şi pe lista de partid.

Vladimir Şarban: „Exact. Dacă una şi aceeași persoană concurează şi pe lista de partid şi în circumscripția uninominală, i se va oferi mandatul obţinut în circumscripţia uninominală, iar de pe lista de partid va fi exclusă. Mandatul de pe lista de partid va reveni următorului din listă. S-a făcut acest lucru pentru o clarificare, dar şi pentru a evita cheltuieli suplimentare fiindcă în momentul în care un deputat dintr-o circumscripție uninominală să zicem că va deveni ministru sau din varii motive va pleca din această funcție în circumscripția uninominală se vor organiza alegeri noi.

Nu e valabilă această situație în cazul circumscripției naționale pe liste de partid. Acolo cei care vor deveni deputați se trage linia şi restul sunt deputați supleanți. Atunci când unul din lista de partid vine într-o funcție care nu-i permite să fie şi deputat, de exemplu, ministru sau premier, atunci în locul acestuia vine următorul de pe listă. Deci nu trebuie organizate alegeri noi.”

Europa Liberă: Foarte multă lume a pus semnul întrebării, atunci când vine vorba despre calitatea listelor electorale, cine garantează această calitate a listelor. Din registrul de stat al alegătorilor am aflat că în R. Moldova ar fi peste trei milioane şi 265 de mii. Ca să nu se mai reproșeze că votează şi mortul, că votează şi nu ştiu cine care în general nu are domiciliu, cine garantează această calitate a listelor?

Vladimir Şarban: „Chestiunea despre calitatea listelor electorale a fost mereu la ordinea zilei. Ca să înțelegem care sunt problemele, să facem o mică excursie. Până în 2011 listele electorale se făceau, se completau de către administrația publică locală, de către primării. Secretarii de obicei se ocupau de acest lucru şi le alcătuiau având un instrument la îndemână: registrele populației, gospodăriilor agricole, datele oficiilor stării civile, datele de la cooperative etc. Calitatea listelor depindea în mare măsură de disciplina, operativitatea secretarului. De aceea şi per total în republică noi aveam circa 2 milioane şi 500 de mii de alegători.

Acum avem peste 3 milioane, dar aceștia sunt cetățenii cu drept de vot, dar arondați la secțiile de votare sunt vreo 2 milioane şi 800 de mii. Începând cu 2014 s-a constituit un registru de stat al alegătorilor care este cu registrul de stat al populației în relația mamă-fiică. Noi preluăm din registrul de stat al populației toţi cetățenii cu drept de vot. Noi preluăm şi toate deficiențele, carențele ce mai sunt în acest registru al populației.”

Europa Liberă: Aici intră şi cetățenii din stânga Nistrului?

Vladimir Şarban: „Evident şi asta e problema problemelor de ce noi avem acest registru care ne dă o cifră mereu crescândă a numărului de alegători. Transnistria, pe lângă alte probleme economice, politice, este o gaură neagră şi vizavi de registrul de stat al populație. Astăzi organele din Transnistria dau cifra de 475 de mii de cetățeni în acea regiune. E mare, e mică nu ştiu. Ei dau asemenea cifre. Noi am putut până acum să documentăm doar 68% din această cifră. Închipuiți-vă că peste 30% mai avem de documentat, adică cetățenii se includ în registrul de stat al populației. A fost perioada când Rusia nu permitea să intre cetăţenii cu alte documente decât cu pașaport, s-au documentat.

Acum după liberalizarea regimului de vize foarte mulți cetățeni din Transnistria obţin cetăţenia R. Moldova. Asta e foarte bine şi sper o să ajungem să documentăm 100%. Ce e rău? E că nu întotdeauna cetățenii din Transnistria oferă serviciilor noastre statale date despre cetățenii decedați. De aceea şi creşte acest număr, fiindcă pe de o parte se mărește numărul celor care completează registru de stat al populaţiei şi respectiv registru de stat al alegătorilor, dar nu se micșorează numărul decedaților. Ce-i drept anul trecut s-a găsit o ieşire din situaţie şi deja mai lesne se fac schimbările respective de informaţii în cazul decedaților. Aș mai adăuga aici că decedații din diaspora nu întotdeauna sunt scoși de la evidență.”

Europa Liberă: Realitățile arată că la alegerile din R. Moldova se prezintă un număr foarte mic de cetățeni din stânga Nistrului.

Vladimir Şarban: „Este adevărat. Vin cei care sunt în localitățile de pe malul Nistrului. Există şi o anumită propagandă şi alte chestiuni. Dar eu vorbesc acum nu despre cetățenii care votează, ci despre cei cu drept de vot.”

Europa Liberă: Am înțeles, dar oricum este o diferență între ceea ce se prezintă în registrul de stat alegătorilor şi în ceea ce priveşte prezenţa la urnele de vot a acestor cetăţeni. Şi totuși mulţi pun sub semnul întrebării acest număr de 3 265 790 al alegătorilor, Dvs aţi spus de ce îl pun la îndoială, dar se acreditează şi ideea că dacă cifra nu e una reală atunci poate să deturneze rezultatul alegerilor.

Vladimir Şarban: „Pentru a contracara aceste situații există organele electorale, birourile electorale ale secţiilor de votare în componența cărora sunt membri delegaţi de partide politice parlamentare. În fiecare secţie de votare vor fi reprezentanți ai partidelor şi obsevatori naţionali şi internaţionali.

E important acum cu 20 de zile înainte de alegeri când listele

Îndemn toţi membrii birourilor electorale care vor fi desemnați puţin mai târziu, pe toţi observatorii să se uite foarte atent la aceste proceduri ca să nu admitem tertipuri în organizarea alegerilor...

electorale vor fi deja în birourile secţiilor de votare fiecare din noi să ne uităm dacă suntem în listă, dacă nu există o problemă pe adresa la care locuim, dacă nu avem rude moarte incluse în liste. Sunt probleme aici, dar sunt şi niște ochi care urmăresc toate aceste chestii.

Vreau să îndemn toţi membrii birourilor electorale care vor fi desemnați puţin mai târziu, pe toţi observatorii să se uite foarte atent la aceste proceduri ca să nu admitem tertipuri în organizarea alegerilor. Şi atunci vor scădea aceste suspiciuni, temeri şi bănuieli.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

Harta circumscripțiilor

Moldova - Alegeri 2019 harta electorala
Moldova - Alegeri 2019 harta electorala

XS
SM
MD
LG