Calmul revine pe străzile din Kazahstan, după o săptămână de revolte ce au provocat îngrijorări ale comunității internaționale. Într-un interviu pentru Europa Liberă, analistul politic Vladimir Socor de la Fundația Jamestown și Eurasia Daily Monitor, specializat în zona Europei de Est, susține că Republica Moldova ar trebui să urmărească îndeaproape evoluțiile din Kazahstan și mai ales să se gândească cum să dezvolte pe viitor relațiile moldo-ruse.
Europa Liberă: Acum mai mult ca niciodată se discută despre funcționalitatea acestei structuri numite CSI. Din partea mediului de experți se aud și voci care insistă pe ideea ca Republica Moldova să se retragă din Comunitatea Statelor Independente, din CSI, după ceea ce s-a întâmplat în Kazahstan. Ce credeți Dvs., trebuie Republica Moldova să rămână în această structură, trebuie să se mai gândească dacă merită sau nu?
Vladimir Socor: „Tratatul Securității Colective este separat de CSI, unele state membre ale CSI nu participă la Tratatul Securității Colective, nu participă nici măcar la discuții cu caracter militar în interiorul CSI. Republica Moldova nu e membră în Tratatul Securității Colective și nu participă nici măcar la discuții cu caracter militar sau de politică externă în cadrul CSI, de aceea nu văd de ce s-ar pune problema retragerii Republicii Moldova din CSI. Faptul că Republica Moldova face parte din CSI nu constituie o amenințare la adresa Republicii Moldova, deoarece Tratatul Securității Colective se aplică numai țărilor membre ale acestui tratat.”
Europa Liberă: Dar se poate astăzi vorbi și despre anumite avantaje, beneficii pe care le are Republica Moldova, aflându-se în această organizație, CSI?
Vladimir Socor: „Aflându-se în CSI, nu, Republica Moldova nu are niciun beneficiu, ea poate să spere - și dna președintă Maia Sandu, și Guvernul actual al Republicii Moldova speră să obțină beneficii din participarea la CSI, dar până acum Rusia nu a acordat Republicii Moldova niciunul dintre beneficiile de care se bucură, în teorie, statele membre ale CSI. Există o zonă de comerț liber între Republica Moldova și Rusia sub umbrela sau sub acoperământul Tratatului CSI. Totuși, Rusia a închis piața ei în cea mai mare parte, nu în totalitate, dar în cea mai mare parte pentru produsele agricole și de altă natură din Republica Moldova. Înșelătoria pe care o practică Rusia este următoarea: tratatele de comerț între Rusia și statele membre ale CSI sunt tratate pur bilaterale, dar ele acționează sub umbrela generală a Tratatului CSI. Deci, dacă Republica Moldova ar ieși din CSI, nu s-ar mai aplica zona de liber schimb între Rusia și Republica Moldova, această zonă oricum nu se aplică.”
Europa Liberă: Eu de ce am insistat să vă pun această întrebare? Pentru că în cadrul Parteneriatului Estic unele state au decis să se retragă din Comunitatea Statelor Independente. A făcut-o Georgia, a făcut-o Ucraina. Acum, probabil de asta, unii experți își și pun aceste întrebări: dacă mai e cazul să rămână Republica Moldova în CSI?
Vladimir Socor: „Nu văd ce ar câștiga dacă iese din CSI, nu câștigă nimic rămânând în CSI. Asta este situația reală. Desigur că Guvernul Republicii Moldova are în vedere nu numai relația bilaterală cu Rusia, dar are în vedere și implicațiile de politică internă în Republica Moldova. Dar, în cazul în care Republica Moldova s-ar retrage din CSI, care ar fi implicațiile de politică internă din Republica Moldova? Guvernarea trebuie să cântărească foarte atent dacă, făcând acest gest, ieșind din CSI, ar pierde în mod substanțial voturi în alegerile din Republica Moldova. Eu personal nu știu, dar trebuie să ne punem această întrebare: dacă guvernarea Republicii Moldova ar pierde mai multe voturi decât ar câștiga, în cazul în care s-ar retrage din CSI? Eu nu am răspunsul, dar oricare pas trebuie cântărit, având în vedere și acest considerent. Noi dorim ca această guvernare să rămână la putere timp de cel puțin două legislaturi, Republica Moldova are nevoie de această continuitate la guvernare pentru a duce la bun sfârșit reformele abia începute, ele nu pot fi duse la bun sfârșit într-un singur termen legislativ. Deci trebuie să cântărim foarte atent unde pierde și unde câștigă guvernarea pe plan intern în termeni electorali prin retragerea eventuală din CSI.”
Trebuie să ne punem această întrebare: dacă guvernarea Republicii Moldova ar pierde mai multe voturi decât ar câștiga, în cazul în care s-ar retrage din CSI?
Europa Liberă: Pe timpul fostului președinte socialist, Igor Dodon, el insista că Moldova ar trebui să adere la Uniunea Euroasiatică. A avut el dreptate atunci când a insistat ca Moldova, după ce a obținut statutul de observator, să ajungă stat cu împuterniciri depline?
Vladimir Socor: „Nu, desigur că nu, dar dl Dodon se ghida de cu totul alte considerente decât interesul național. Dl Dodon a mizat pe Rusia și pe electoratul rusofil și rusofon din Republica Moldova în cariera dumisale, asta a fost miza dlui Dodon. O miză perdantă, bineînțeles, dar asta a fost miza dlui Dodon, cu aprobarea Moscovei.”
Europa Liberă: Dl Socor, dar cum ați comenta Dvs. totuși nemulțumirea cetățenilor atunci când vine vorba despre majorarea tarifelor, majorarea prețurilor și nemulțumirile care vin din partea cetățenilor că anume cei de la guvernare nu reușesc să gestioneze bine situația?
Vladimir Socor: „Dnă Valentina, și în Occident cresc nemulțumirile, nemulțumirile sunt generale. Situația din Republica Moldova este determinată în mare parte de evoluții pe plan european și pe plan mondial care scapă controlului guvernului în general, și anume: creșterea prețurilor la energie și la materiile prime industriale. Ne confruntăm cu mari deficite de materii prime industriale, nu numai de resurse energetice, cresc prețurile la aceste materii prime și resurse energetice, cererea depășește oferta, avem inflație și în Statele Unite, și în Europa Occidentală, inflație necontrolabilă, încă necalculată în mod oficial de către guverne. Există estimări ale inflației crescânde, dar calcule oficiale încă n-au apărut, probabil că vor apărea în curând, pandemia necesită cheltuieli suplimentare uriașe, care în mod inevitabil conduc la devalorizarea monedelor naționale și devalorizarea monedei euro, factor care contribuie la inflația generală. Guvernele încă nu au găsit un răspuns la această situație, populațiile sunt nemulțumite, scade încrederea cetățenilor în guverne.”
Europa Liberă: Bine, și opoziția va profita de această situație și va încerca să dea vina pe cei de la putere și să spună că ei sunt cei mai buni, care ar putea să gestioneze și crizele, și să revină la putere? Ce să facă cetățeanul, adică cui să-i creadă cetățeanul?
Vladimir Socor: „Fenomenul acesta este generalizat și în Occident. Pierderea încrederii sau scăderea încrederii în guverne, scăderea încrederii în partidele politice, scăderea încrederii în sistemul politic ca atare sunt procese generalizate în Statele Unite, în Europa Occidentală și în statele din fosta Uniune Sovietică. Opoziția este dezarticulată, e divizată în multe partide cu influență foarte limitată, fără perspectiva de a ajunge la putere, deci este o situație de impas. În cazul Republicii Moldova și, poate, și în cazul Ucrainei vecine, în oarecare măsură, opoziția are un caracter specific, și anume un caracter pro-rusesc. Principalele forțe de opoziție în Republica Moldova și în Ucraina au o coloratură pro-rusească, acest fapt adaugă primejdiei de destabilizare a situației din aceste țări.”
Europa Liberă: Și ce va fi de făcut?
Vladimir Socor: „De făcut este să acordăm încredere actualei guvernări, președintei Maia Sandu și Partidului Acțiune și Solidaritate. Altă ieșire din situație nu există decât cele oferite de actuala guvernare, actuala guvernare oferă niște soluții convingătoare, ea are în plus avantajul unic între statele fostei Uniuni Sovietice de a beneficia de finanțări masive din partea Uniunii Europene. Nicio țară din fosta Uniune Sovietică nu beneficiază de finanțări atât de masive în raport cu numărul populației cum beneficiază Republica Moldova. E o situație unică și e o situație care poate să consolideze încrederea publică în actuala guvernare și să asigure continuitatea acesteia.”
Nicio țară din fosta Uniune Sovietică nu beneficiază de finanțări atât de masive...
Europa Liberă: Dar opoziția spune că guvernarea se îngloadă în datorii?
Vladimir Socor: „O mare parte din finanțarea Uniunii Europene constă din granturi, nu din împrumuturi, iar împrumuturile sunt date în condiții foarte avantajoase, nu în condițiile pieței, dar în condiții mult mai avantajoase decât piața.”
Europa Liberă: Și acum credeți că chiar se decide soarta Moldovei – mai aproape de Est sau mai aproape de Vest?
Vladimir Socor: „Eu cred că Moldova s-a decis în mod irevocabil pentru cursul spre Occident, important este cum definim noi cursul spre Occident, ce înseamnă în mod practic cursul spre Occident. Nu înseamnă aderare la NATO, nu înseamnă nici măcar apropiere de niciun fel cu Alianța Nord-Atlantică, nu înseamnă părăsirea neutralității, nu înseamnă aderarea ca stat membru al Uniunii Europene, aceasta va necesita, probabil, cel puțin o generație de cetățeni ai Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Dar tocmai asta pare-se că și-ar dori și Federația Rusă de la Republica Moldova?
Vladimir Socor: „Important este ce dorim noi de la Republica Moldova, nu ce dorește Federația Rusă. Noi definim apropierea Republicii Moldova de Occident, europenizarea, dacă doriți, a Republicii Moldova, o definim ca o operațiune tehnică și legislativă de introducere a standardelor europene cu privire la guvernare, la legislație, la justiție, la economie, la calitatea produselor de export. Introducerea acestor standarde în Republica Moldova - asta înseamnă europenizare, am denumit-o cu altă ocazie „evroremont”. Europenizarea în Republica Moldova nu înseamnă altceva decât „evroremont”, nu înseamnă geopolitică, nu înseamnă considerente de natură militară, pentru simplul motiv că populația Republicii Moldova nu susține părăsirea neutralității, nu susține aderarea la NATO și nici NATO nu dorește aderarea Republicii Moldova, iar Uniunea Europeană condiționează aderarea la Uniunea Europeană anume de această operațiune de introducere a standardelor europene în Republica Moldova, ceea ce am numit un pic în glumă, dar și în serios «evroremont».”
Europa Liberă: Și luând în calcul toate aceste lucruri, credeți că mai este timp, capacitate și posibilitate să se gândească autoritățile și la dosarul transnistrean?
Vladimir Socor: „Trebuie să se gândească în permanență la problema Transnistriei și trebuie să pregătească acele condiții care ar face posibilă reunificarea Transnistriei cu restul Republicii Moldova. Această reunificare este imposibilă nu numai deoarece Rusia nu o permite, dar deoarece Republica Moldova însăși nu este pregătită instituțional, legislativ să reintegreze Transnistria. În Republica Moldova încă nu avem domnia legii, reintegrarea Transnistriei în Republica Moldova, în lipsa domniei legii, ar conduce la dezorganizarea deplină a statului. Orice tratat sau acord constituțional pentru reintegrarea Transnistriei nu va fi aplicat conform literei documentului, chiar dacă documentul ar suna foarte bine în teorie, nu va fi aplicat conform literei documentului, ci va fi aplicat în mod neoficial, informal de către grupări de putere neoficiale de pe ambele maluri ale Nistrului în cazul în care nu avem domnia legii în Republica Moldova. De asemenea, echilibrul forțelor politice în Republica Moldova ar fi complet răsturnat prin reintrarea alegătorilor din Transnistria în procesele electorale din Republica Moldova. Republica Moldova trebuie abia să-și construiască instituții viabile, să introducă domnia legii, instituțiile statului să devină funcționale și abia atunci putem discuta despre reintegrarea Transnistriei, dar între timp e necesar ca Republica Moldova să nu știrbească titlurile sale de suveranitate deplină pe malul stâng al Nistrului.
E necesar ca Republica Moldova să nu știrbească titlurile sale de suveranitate deplină pe malul stâng al Nistrului...
Aceste titluri de suveranitate au fost știrbite și riscă să fie știrbite în continuare prin proceduri cum sunt acele ale „pașilor mici” așa-zisi, care înseamnă desuveranizarea treptată a Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului. Titlurile de suveranitate sunt știrbite, dacă discutăm în continuare despre așa-numitul „statut special”, pe care ar urma să-l primească Transnistria în cazul reintegrării cu Republica Moldova. Statutul special, la rândul său, înseamnă desuveranizarea Republicii Moldova pe malul stâng. Eu am salutat faptul că guvernarea actuală de la Chișinău nu mai vorbește despre statutul special al Transnistriei. Trebuie să ștergem această noțiune din acțiunile diplomatice, totuși guvernarea de la Chișinău nu se împotrivește atunci când alți actori, Rusia, în primul rând, încearcă să discute despre statutul special. În loc să respingă această noțiune, guvernarea de la Chișinău tace atunci când Rusia și alți actori discută despre statutul special. E un mare câștig faptul că Chișinăul însuși a abandonat această noțiune, nu mai vorbește despre statutul special, dar totuși nu se opune în mod oficial. De aceea, declarația de sfârșit de an a OSCE-ului în luna decembrie 2021 din nou menționează statutul special ca fiind scopul negocierilor pentru reintegrarea Transnistriei, Chișinăul ar fi putut să opună veto acestui document, OSCE este bazat pe consensul unanim, dând fiecărui stat membru drept de veto. Totuși, Chișinăul a acceptat acest document. Eu sper ca de acum înainte Chișinăul să facă pasul următor, nu numai să înceteze a mai vorbi despre statutul special, dar să se împotrivească acestei noțiuni atunci când alți actori o folosesc.”
