Linkuri accesibilitate

Vladimir Socor: „R. Moldova nu este o miză geopolitică, spre deosebire de Ucraina, Georgia și Belarus”


Vladimir Socor în studioul Europei Libere de la Chișinău

Aflat la sfârșitul săptămânii trecute la Conferința pe teme de securitate de la Munchen, președintele R. Moldova, Igor Dodon, a dat asigurări că politica țării sale va continua să fie „echilibrată”, iar într-un interviu cu Euronews a spus că „Rusia ar putea ajuta Uniunea Europeană să fie mai puternică”. La Munchen Igor Dodon a spus că s-a întreținut cu președintele Franței, Emanuel Macron și că l-a invitat să facă o vizită în R. Moldova. Valentina Ursu a stat de vorba cu analistul occidental Vladimir Socor, de la Jamestown Foundation, despre „prestația” de la Munchen a liderului de la Chișinău:

Analistul occidental Vladimir Socor intervievat de Valentina Ursu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:13:15 0:00
Link direct

Europa Liberă: Să vorbim despre rezultatele Conferinței internaționale de securitate, care s-a desfășurat în Germania. Se consideră a fi unul dintre cele mai prestigioase forumuri internaționale, în cadrul căruia sunt dezbătute subiecte din domeniul securității la nivel european, euroatlantic. Igor Dodon, președintele Republicii Moldova, a fost și el prezent la acest eveniment. Spune că a avut mai multe discuții oficiale și neoficiale, s-a întâlnit și cu președintele Germaniei, și cu președintele Franței.

Vladimir Socor: „Eu nu am văzut un comunicat despre discuția dlui Dodon cu președintele Germaniei Steinmeier, dar dl Dodon a avut o altă discuție, și anume cu șeful consilierilor de politică externă al cancelarei Angela Merkel, cu Ian Herman.

Ian Herman este mult mai influent decât președintele Germaniei Steinmeier. Steinmeier este o figură simbolică, nu participă la negocieri internaționale, e un personaj de ceremonie, dar adevărata figură care face politica externă este Ian Herman, șeful consilierilor de politică externă ai dnei cancelar Angela Merkel. Cu dânsul a avut dl Dodon o sesiune de discuții separate. Apropo, Ian Herman reprezintă Germania în formatul Normandia, cel care discută despre reglementarea războiului ruso-ucrainean din estul Ucrainei. Acest format se întâlnește nu numai la nivelul șefilor de stat și de guvern, dar și la nivelul reprezentanților diplomatici ai șefilor de stat și guverne. Și în acest format Ian Herman reprezintă Germania. Știm că Donbasul și Transnistria sunt oarecum cazuri paralele, cu toate deosebirile care există între ele, deosebiri importante, dar sunt și asemănări importante. Eu vreau să remarc, în primul rând, ceea ce dl Dodon nu a mai menționat.

Nu a mai menționat recunoașterea internațională a neutralității Republicii Moldova...

Nu a mai menționat recunoașterea internațională a neutralității Republicii Moldova. Dl Dodon participă la Conferința de securitate din München a doua oară, a participat și anul trecut. Anul trecut, dânsul a promovat conceptul de recunoaștere, mi se pare că era încă de garantare internațională; acest concept s-a schimbat. Dl Dodon în discursul său de la Națiunile Unite în septembrie anul trecut nu a mai vorbit despre garantarea internațională, ci despre recunoașterea internațională. E altă formulă, un obiectiv mai puțin ambițios, un obiectiv ceva mai realist.”

Europa Liberă: Dar oare ce le vorbește Igor Dodon interlocutorilor săi despre umbrela sub care Moldova își asigură securitatea statului?

Vladimir Socor: „O umbrelă ar fi putut să fie neutralitatea recunoscută și garantată, dar această opțiune nu este la îndemână și probabil că nu va fi la îndemână pentru un timp îndelungat, în viitorul previzibil. Tocmai problema Republicii Moldova este că nu are o umbrelă de securitate, asta-i marea problemă a Republicii Moldova. Alianța NATO nu este în niciun caz pregătită să-i deschidă Moldovei calea către aderare la NATO. Deci, Republica Moldova nu are un protector.”

Europa Liberă: Igor Dodon zice că „Europa ar fi mai puternică dacă dezvoltă legături strânse cu Federația Rusă”, el crede că Rusia ar putea ajuta Uniunea Europeană să fie mai puternică și chiar Europa ar fi mai puternică și că nu ar putea exista o Europă puternică fără Federația Rusă. De ce insistă cu aceste mesaje Igor Dodon, fie că se află în Germania, fie că se află la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei?

Vladimir Socor: „Putem distinge câteva motive care îl fac pe dl Dodon să emită asemenea mesaje și aș începe cu motivele de politică internă. Dl Dodon este în acest an într-un an electoral. Dânsul depinde foarte mult de mobilizarea alegătorilor cu viziuni favorabile față de Rusia. Nu-i vorba numaidecât de pro-ruși. Formula „pro-ruși” e o simplificare și chiar o caricaturizare, dar o parte foarte mare a electoratului Republicii Moldova privește Rusia în mod favorabil. Este o situație istorică pe care o avem în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Și dacă el spune că ar crede într-o Europă de la Lisabona până la Vladivostok, își adună mai mulți electori?

Vladimir Socor: „Își menține electoratul în tabăra sa. Și acesta este numai unul dintre motivele dlui Dodon, alt motiv este că dânsul se adaptează unei stări de spirit care se răspândește în Europa. În Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, unde dl Dodon a ținut recent un discurs, un membru al Adunării Parlamentare a comentat: „Lozinca unei Europe de la Lisabona la Vladivostok este acea muzică ce plutește în aerul Adunării Parlamentare”. Este o observație corectă. Această idee se răspândește în Europa, putem să discutăm din ce cauză se răspândește; o reprezintă, în primul rând, dl Emmanuel Macron. La ora actuală, dl Emmanuel Macron este probabil cel mai vocal exponent al acestei idei. E o idee greșită, o idee periculoasă și dl Steinmeier împărtășește asemenea idei, multe partide social-democrate sau politicieni social-democrați împărtășesc această idee. Încă nu e o viziune majoritară, dar e o viziune care se răspândește.”

Europa Liberă: Și dacă Igor Dodon se aliază acestei idei, el devine credibil și în Est, și în Vest?

Lozinca unei Europe de la Lisabona la Vladivostok este acea muzică ce plutește în aerul Adunării Parlamentare...

Vladimir Socor: „Eu nu cred că dl Dodon dorește ca dânsul să devină credibil într-o direcție sau în altă direcție, dânsul dorește ca Republica Moldova să fie bine cu toată lumea. Asta este ideea cu care a venit dl Dodon la președinție. Nu știu în ce măsură președinția are o viziune strategică europeană. Probabil că nu o are și nici n-ar trebui s-o aibă, pentru că e dincolo de capacitățile Republicii Moldova să aibă ambiții strategice europene sau să propovăduiască un mesaj sau alt mesaj între marile puteri. Nu aceasta-i treaba Republicii Moldova. Republica Moldova este o țară slabă, mică, săracă, vulnerabilă, care trebuie să se strecoare printre cei mari și să-și urmărească propriile interese naționale. Vorba lui Ion Druță, cum spunea dl Ion Druță acum 30 de ani, în 1989: „E vremea de adunat pietrele”.”

Europa Liberă: O mare temă la Conferința de securitate de la München a fost securitatea părții de est a continentului, vecină cu Federația Rusă și, mai ales, situația din Ucraina, dar am să-l citez pe șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, care acuza NATO și Europa, în general, că stârnesc tensiuni pe continent și le-a cerut să abandoneze fantoma amenințării Rusiei. Ce trebuie să înțelegem?

Vladimir Socor: „N-are nicio importanță, asemenea declarații n-au nicio justificare, pot fi ignorate. Rusia repetă exact același lucru în fiecare an. Nici nu merită să pierdem timpul discutând asemenea bazaconii.”

Europa Liberă: Președintele ucrainean, dl Zelenski, continuă să ceară ajutor Europei pentru a putea face față conflictului cu Federația Rusă și el amintește că nu e doar un război în țara lui, ci este un război în Europa.

Vladimir Socor: „Chiar așa și este. Ajutorul Europei la care face apel dl Zelenski este unul limitat la sancțiuni, sancțiuni și asistență economică foarte limitată. Practic, Europa nu joacă un rol în susținerea Ucrainei în acest conflict. Rolul principal îl joacă Statele Unite și câteva țări din Alianța NATO apropiate de Statele Unite. Asistența americană, pe plan militar am în vedere, asistență militară, inclusiv armament pentru forțele Ucrainei este foarte importantă, foarte substanțială: armament, instruirea militarilor, concepte strategice, echipamente sofisticate. Statele Unite livrează foarte mult Ucrainei și Statele Unite conduc un fel de alianță informală, se numește: „Alianța celor cinci” – Statele Unite și încă patru țări, care acordă asistență militară Ucrainei, nu în cadrul Alianței NATO. Alianța NATO la nivel colectiv și politic nu a aprobat aceste programe. Cred că nici nu i s-a solicitat aprobarea, NATO în mod colectiv are programe de asistență către Ucraina, dar importanța lor pălește în comparație cu programele bilaterale în afara cadrului Alianței NATO, programele bilaterale pe care le administrează Statele Unite și alte câteva țări în folosul Ucrainei. Aceeași situație e și în Georgia. Alianța NATO face foarte puțin, dar Statele Unite pe plan bilateral cu Georgia fac foarte multe. Situația Republicii Moldova e diferită în sensul că Moldova nu beneficiază de niciun fel de programe de asistență militară, nici de la NATO în mod colectiv, nici de la Statele Unite pe plan bilateral, nici de la altă țară pe plan bilateral, Moldova fiind neutră, dar este încă un lucru fără precedent, care merită subliniat: un secretar de stat din Ministerul de Externe, dl Gheorghe Leucă, a făcut o vizită la Cartierul General al NATO și a discutat despre asistența militară din partea Alianței NATO pentru Republica Moldova.

Moldova nu beneficiază de niciun fel de programe de asistență militară, nici de la NATO în mod colectiv, nici de la Statele Unite pe plan bilateral...

Probabil că în acest prim-pas nivelul de asistență inițial va fi unul modest, dar trebuie să semnalăm acest prim-pas și secretarul de stat, dl Gheorghe Leucă, a discutat despre aderarea Republicii Moldova la un program NATO, care se numește „Dezvoltarea capacităților de apărare”. Despre acest program s-a discutat de câtva timp, alte țări beneficiază de el, acum va beneficia și Republica Moldova de el. La Chișinău funcționează un oficiu al Alianței Nord-Atlantice, un oficiu NATO, e un oficiu pentru informarea publicului. Dl Gheorghe Leucă la sediul NATO a discutat și despre activitatea acestui oficiu. Ne reamintim toți că acum doi ani dl președinte Dodon amenința să dea afară Oficiul NATO din Chișinău. Acum nu numai că nu-l dă afară, dar autorizează discuții pentru dezvoltarea acestui oficiu și, evident, conducerea Republicii Moldova, care a autorizat vizita dlui Gheorghe Leucă la Bruxelles, la Cartierul General NATO, conducerea Republicii Moldova nu consideră că acest program de asistență militară ar fi incompatibil cu neutralitatea, dimpotrivă, consideră că ar fi compatibil, și chiar este compatibil. NATO recunoaște foarte explicit statutul de neutralitate. NATO are programe de asistență militară cu o seamă de țări neutre sau nealiniate: Suedia, Finlanda, Austria.”

Europa Liberă: Și la ce evoluții ar trebui să se aștepte opinia publică în această regiune, zdruncinată de atâtea neînțelegeri, conflicte înghețate, altele care totuși se încearcă a fi soluționate?

Vladimir Socor: „Republica Moldova are nefericirea de a face față situației din Transnistria. În același timp, Republica Moldova este într-o situație mai avantajoasă decât Ucraina și Georgia, Republica Moldova nu are graniță comună cu Rusia, din cauza aceasta conflictul din Transnistria poate fi înghețat până la rezolvarea lui odată și odată, poate fi înghețat. Deci, Moldova nu are de făcut față unor ostilități militare cu Rusia. Ucraina și Georgia nu au această opțiune. Un conflict cu Rusia nu poate fi înghețat unilateral de către partea mai slabă, e nevoie pentru asta și de acordul Rusiei și Rusia nu-și dă acordul, dimpotrivă Rusia preferă să țină Ucraina și Georgia sub presiune militară în umbra unor forțe militare foarte puternice, mult mai puternice decât ale Ucrainei sau ale Georgiei. Republica Moldova nu e în această situație, e într-o situație mult mai bună datorită scutului ucrainean – Ucraina, care separă Republica Moldova de Rusia, iar Moldova are posibilitatea să se ocupe de reformele sale interne, să facă ordine în propria casă. Din păcate, Republica Moldova nu a reușit să folosească această situație mai favorabilă decât a altor țări. Republica Moldova nu este o miză geopolitică pentru nimeni, spre deosebire de Ucraina, Georgia și Belarus care au situație geopolitice deosebit de atrăgătoare pentru marii jucători, pentru marile puteri. Aceste țări pot deveni și parte au și devenit obiecte de dispută geopolitică și chiar militară datorită valorilor geopolitice foarte ridicate. Republica Moldova nu prezintă o asemenea valoare, un motiv în plus pentru ca Moldova să se concentreze pe treburile din propria ei casă.”

XS
SM
MD
LG