Linkuri accesibilitate

Voluntarii cehi: Discriminarea refugiaților romi din Ucraina continuă 


Autoritățile Cehiei spun că, raportat la populație, țara lor a primit cei mai mulți refugiați din Ucraina invadată de ruși. Mulți voluntari și o parte a presei cehe spun însă că această generozitate este umbrită de tratamentul discriminatoriu, rasist, la care sunt supuși etnicii romi fugiți din Ucraina.

În ultimele săptămâni, numărul romilor care trăiesc de azi pe mâine la gara centrală din Praga, femei și copii, a mai scăzut, făcându-l pe ministrul de interne din guvernul de centru-dreapta, Vit Rakusan, să spună că situația s-a „ameliorat”.

Voluntari citați de publicația Denik Referendum susțin însă că scăderea numărului refugiaților romi din Ucraina în perimetrul gării nu înseamnă că cineva le-a rezolvat problemele, ci că forțele de ordine au reușit să-i alunge. Alți voluntari spun că refugiații s-au adaptat jocului de-a șoarecele și pisica cu poliția, și se „regrupează” la gară numai în orele nopții, când sunt oameni ai legii mai puțini, iar peste zi cerșesc prin oraș.

Refugiați ucraineni de etnie romă sunt primiți la centrele de triere ale comunității locale de romi după trecerea graniței ucraineano-ungară, la Tiszabecs, Ungaria, pe 27 februarie 2022
Refugiați ucraineni de etnie romă sunt primiți la centrele de triere ale comunității locale de romi după trecerea graniței ucraineano-ungară, la Tiszabecs, Ungaria, pe 27 februarie 2022

Statul ceh invocă drept motiv principal al situației de la gară faptul că refugiații romi din Ucraina ajunși în Cehia ar avea cetățenia Ungariei, țară ca și Cehia din UE, ceea ce nu le dă dreptul să capete ajutoare la în Cehia. Unii oficiali susțin chiar că unii romi sunt de fapt din Ungaria, nu din Ucraina, și au venit numai să încaseze ajutoare.

Denik Referendum scrie că nu e limpede deloc câți dintre „romii unguri” au ceva într-adevăr în comun cu Ungaria. Directorul unei organizații pentru sprijinirea refugiaților romi, Martin Rozumek, a declarat, într-un interviu pentru site-ul Hatefree, că „cetățenia ungară e numai pe hârtie, majoritatea romilor fugari cu pașaport unguresc nu au fost niciodată în Ungaria, iar pașaportul l-au primit exclusiv grație politicilor naționaliste ale premierului Viktor Orban.”

Voluntarii spun că discriminarea și rasismul sunt intenționate și sprjinite de stat

Voluntarii de la gara din Praga spun că mulți romi „unguri” nu vorbesc ungurește, ci rusește și în ucraineană, iar unii sunt agramați, așa că fluturașii explicativi în maghiară distribuiți de polițiștii cehi, care îi sfătuiesc să plece, nu le servesc absolut la nimic. Sylvia Křížová, șefa voluntarilor de la gară, spune că întreaga poveste cu „cetățenia ungară” a fost exagerată de autoritățile, cehe. Potrivit voluntarilor, romi ucraineni cu pașapoarte ungurești au fost doar câteva zeci, ei nefiind de fapt, o problemă.

Voluntarii mai spus că au documentate numeroase cazuri când polițiștii i-au împiedicat pe romi să intre, măcar, în centrele de triere de la Praga, ca să nu se poată înregistra ca refugiați.

Iar la Brno, al doilea oraș ca mărime din R. Cehă, voluntarii organizației Clovek v tisni au semnalat cel puțin un caz în care polițiștii locali au trimis cu forța o familie de romi la Praga, ca să scape de grija lor.

Ministrul de interne Rakusan neagă că ar fi vorba de rasism și discriminare, iar dacă totuși au fost asemenea cazuri – spune el -ele sunt izolate, nereprezentative și condamnabile. Voluntarii spun însă că discriminarea și rasismul sunt intenționate și sprijinite de stat. Sylvia Křížová, șefa voluntarilor de la gară, spune că mai nou poliția nu mai așteaptă ca romii să ajungă la centrul de triere, ci vine să-i trieze direct la gară, de obicei ca să le spună că nu au dreptul la ajutoare. „Sunt curioasă cum își dau seama așa de repede cine la ce are dreptul”, a spus Křížová.

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG