Unii sârbi din Kosovo semnalează deja o anume schimbare de atitudine în ce privește acceptarea pașaportului kosovar în speranța că vor putea merge mai ușor la prieteni și rude atunci când Uniunea Europeană va aboli vizele pentru kosovari, probabil cel mai târziu în ianuarie 2024. Alții, totuși, cred că acceptarea legitimității statului kosovar, desprins de Serbia, ar fi un preț prea mare de plătit pentru dreptul la liberă mișcare în Europa.
După mulți ani în care a fost tratat ca outsider și ținut la coada integrării europene, Kosovo a primit o injecție de optimism săptămâna trecută, când Uniunea Europeană a căzut de acord să liberalizeze regimul de vize pentru deținătorii de pașapoarte kosovare, cel mai târziu la începutul anului viitor.
Kosovo, potențialul candidat
Dar nu toți cei 2 milioane de locuitori ai fostei provincii sârbești sunt încântați că membrii Parlamentului European au votat pentru accesul fără viză al kosovarilor în zona Schengen și UE, într-un regim liberalizat de care moldovenii, de pildă, se bucură de mai mulți ani.
Zeci de mii de etnici sârbi din Kosovo, trăind mai ales în nordul fostei provincii sârbești, nu recunosc independența noului stat, respingându-i autoritatea în multe domenii, de la vamă la înmatricularea mașinilor personale și până la documente de identitate și călătorie.
Deținătorii de pașapoarte sârbești se bucură de regim liberalizat de vize cu UE din 2009. Dar aranjamentul pentru Kosovo, votat de PE, prevede explicit că rezidenții lui vor putea beneficia de liberalizare numai în baza pașaportului kosovar.
Kosovo este ultima țară din vestul Balcanilor ai cărei cetățeni încă au nevoie de viză pentru Europa. El are statut de „potențial candidat” la aderare în UE, în urma cererii de aderare depuse în decembrie 2022. Toată lumea este conștientă că un factor important în succesul integrării este normalizarea relațiilor cu Serbia.
Deși în ultima vreme s-au înregistrat progrese modeste la negocierile mediate de UE, președintele sârb Aleksandar Vučić a jurat că nu va recunoaște niciodată oficial, „de facto” sau „de jure”, independența kosovară.
Tensiunile persistente au fost ilustrate de boicotarea alegerilor locale speciale, de primar, organizate la sfârșitul săptămânii într-un număr de localități majoritar sârbești. Primarii își dăduseră demisia în noiembrie 2022 pe fondul disputei despre obligativitatea introducerii plăcuțelor de înmatriculare kosovare, nu sârbești.
„O rectificare a unei inegalități”
Se estimează că sârbii alcătuiesc numai între 1 și 2% din populația kosovară, dar constituie o majoritate în municipalitățile nordice din Mitrovica.
Numai aproximativ 3% din alegătorii așteptați la urne au votat după ce partidul sârbesc List și alți oponenți ai recunoașterii Kosovo au boicotat votul. Singurul candidat la postul de primar care a făcut figură aparte, o femeie, a fost nevoită să apeleze la poliție ca s-o protejeze când a mers la secția de votare.
Oficialii spun că în 2022 au fost emise 860 de pașapoarte kosovare în cele patru municipalități majoritare din nordul țării, iar alte 269 au fost perfectate în primele trei luni ale lui 2023.
La o conferință de presă la Strasbourg, după votul privind liberalizarea vizelor, la 19 aprilie, raportorul PE Thijs Reuten a spus că „a fost nedrept și nejustificat” să fie nevoie de vize până acum, pentru kosovari, și a salutat decizia parlamentarilor europeni ca o „rectificare” a unei inegalități.
El a subliniat că sârbii din Kosovo vor avea nevoie de pașapoarte kosovare ca să poată călători fără vize, așa cum sârbii din Serbia deja pot face, de mai mulți ani.
Belgradul nu e Kosovo.
Aflat în compania lui, prim-vicepremierul kosovar Besnik Bislimi, responsabil cu integrarea europeană și dialogul cu Serbia, a adăugat, succint: „Belgradul nu e Kosovo.” Bislimi a spus că își dorește ca „cetățenii care au pașapoarte emise la Belgrad să folosească următoarele opt luni să obțină pașapoarte kosovare ca să poată beneficia de efectele deciziei (de liberalizare)”. El a promis că guvernul kosovar „va face tot ce poate pentru a facilita acest proces, astfel ca până la 1 ianuarie fiecare cetățean din Kosovo să aibă un pașaport legal și valabil”.
Dar mulți etnici sârbi par dispuși să dea cu piciorul acestei șanse, mai degrabă decât să renunțe la opoziția personală față de legitimizarea autorităților statele din Kosovo.
