În Legislativul de la Chișinău există câteva formaţiuni politice care au inclusă ideea uninominalului ca parte a sistemului mixt în programul acestor partide, iar demiterea parlamentarilor va responsabiliza clasa politică. Declaraţia a făcut-o pentru Europa Liberă Sergiu Sîrbu, deputatul democrat care reprezintă partidul ce insistă pe introducerea votului uninominal.
Sergiu Sîrbu: „Noi propunem ca să fie votaţi candidaţii direct de cetăţeni, prin vot direct, pe circumscripţii uninominale, în 101 circumscripţii, astfel ca fiecare circumscripţie să aibă un deputat. Ar putea fi două categorii de candidaţi. Candidaţi independenţi, adică care sunt desemnaţi de cetăţenii din acea circumscripţie. A propos, 20 de cetăţeni ar putea să înregistreze un grup de iniţiativă şi să-şi înainteze propriul candidat.
De asemenea, şi partidele ar putea să susţină un candidat. Dar, atenţie!, candidaţii nu vor fi, pur şi simplu, nişte candidaţi impuşi de partid. Deoarece în sistemul uninominal partidele vor fi obligate să aleagă foarte atent candidatul pe care să îl susţină. El trebuie să fie, evident, cunoscut în teritoriu, să aibă o reputaţie bună, să fie integru, să fie susţinut. De aceea, deja este o diferenţă foarte mare.”
Europa Liberă: Dar dacă acest candidat în deputaţi este susţinut de partid nu se asociază cu formaţiunea politică care îi oferă sprijin?
Sergiu Sîrbu: „Exact aşa cum astăzi pentru funcţia de primar. Primarii doar tot sunt aleşi prin vot uninominal şi, de asemenea, sunt primari independenţi, sunt primari care sunt susţinuţi de partide.”
Europa Liberă: Exponenţi ai partidelor.
Sergiu Sîrbu: „Doar că oamenii votează, în primul rând, personalitatea, votează un nume, un prenume pe care îl cunosc. Faptul că este susţinut de un partid ar putea fi doar un avantaj, pentru ca în viitor exponenţii unui partid să poată consolida o majoritate, ca să poată să soluţioneze problemele generale. Dar oamenii, în primul rând, vor vota acea personalitate. Şi dacă candidatul care chiar dacă va fi susţinut de partid nu va avea încrederea oamenilor, atunci nu are nicio şansă să fie ales. De aceea, şi partidele ar trebui să fie foarte responsabile. Exact aşa cum în SUA şi Marea Britanie unde, de asemenea, este un sistem uninominal şi, de asemenea, partidele sunt puternice. Sunt două-trei partide puternice care susţin un candidat sau altul. Doar că, în primul rând, se pune accentul pe om, ca acel candidat să fie, într-adevăr, respectat de acea comunitate şi doar ultimul element va fi susţinerea partidului.”
Europa Liberă: Domnule Sîrbu, cum vor fi create circumscripţiile?
Sergiu Sîrbu: „Circumscripţiile vor fi create în baza de criterii teritorial-demografice şi în baza de liste electorale.”
Europa Liberă: Deci, numărul alegătorilor.
Sergiu Sîrbu: „Da, numărul alegătorilor.”
Europa Liberă: 101 circumscripţii?
Sergiu Sîrbu: „101 circumscripţii, inclusiv în regiunea din stânga Nistrului şi peste hotarele ţării. De exemplu, avem trei milioane de alegători în liste, împărţim la 101, am avea aproximativ 30.000 de alegători pe o circumscripţie. Acesta va fi criteriul de bază. Totodată, un criteriu important va fi să vedem aproximativ câte circumscripţii vom avea în stânga Nistrului şi peste hotarele ţării. Peste hotarele ţării ar putea fi trei, ar putea fi zece, în funcție de numărul de alegători care se vor înregistra prealabil şi în funcție de câţi au votat la ultimele alegeri. Deoarece noi trebuie să cunoaşte aproximativ. Noi nu putem să deschidem, de exemplu, 1.000 de secţii de votare, neştiind dacă, în general, acolo sunt alegători.”
Europa Liberă: Dar Curtea Constituţională se pare că a cerut câte ceva de la Comisia Electorală Centrală, de la Legislativ, să modifice, să perfecteze, să aducă în corespundere cu realităţile.
Sergiu Sîrbu: „Cu standardele internaţionale. Pentru ca să cunoaştem exact câţi alegători sunt şi câte secţii trebuie să avem, implicit câte circumscripţii, Comisia de la Veneţia spune că trebuie să fie o înregistrare obligatorie a alegătorilor. De exemplu, se dă un an de zile şi atunci toţi care sunt peste hotare se anunţă: „Aveţi un an, oameni buni, veniţi la consulat, depuneţi o cerere, poate fi chiar şi online şi menţionaţi că domiciliaţi peste hotare, sunteţi rezidenţi. Dacă vreţi să votaţi, înregistraţi-vă”. Şi vor fi înscrişi în lista electorală de la raza acelei secţii. Ei vor fi excluşi din lista electorală de acasă din Republica Moldova. Și atunci toţi cunosc că în regiunea aceasta sunt 10.000, aici sunt 20.000. Iată acestea sunt standardele internaţionale. Şi probleme nu ar exista.”
Europa Liberă: Dacă în Rusia, se zice, ar fi peste 500.000 de cetăţeni ai Republicii Moldova, toţi cu drept de vot, cum se fac circumscripţii în Federaţia Rusă?
Sergiu Sîrbu: „Dacă am vorbi despre o înregistrare obligatorie cu rezidenţi permanenţi, atunci ei se exclud din listele din Republica Moldova, se includ acolo şi se fac alte secţii, câţi alegători vor fi înregistraţi la secţia de vot. Exact ca în Republica Moldova. Doar că în practică aceasta va fi, pur şi simplu, imposibil. Şi vreau să vă spun că nicio ţară din lume aşa nu face. De exemplu, România are aproape patru milioane peste hotare, are o singură circumscripţie din care se aleg patru deputaţi şi doi senatori.”
Europa Liberă: Cei din Diaspora zic că realităţile din Republica Moldova sunt altele.
Sergiu Sîrbu: „Nu e chiar aşa. Sunt foarte multe manipulări în acest sens. Republica Moldova deja astăzi, practic, este una dintre cele mai liberale în legislaţie pentru a acorda drept de vot. Deoarece cei de peste hotare pot să voteze în baza paşaportului, paşaportului expirat, pot să voteze fără liste electorale, pot să voteze la orice secţie de votare.”
Europa Liberă: Dacă vin mai mult de 3.000 de cetăţeni la o secţie de votare?
Sergiu Sîrbu: „Anume din cauza aceasta şi este nevoie să avem o înregistrare prealabilă, măcar aproximativ să vedem distribuirea geografică. Şi în acest caz noi vom şti: dacă au venit 5.000, înseamnă că aici trebuie să facem trei secţii. Pentru aceasta avem nevoie de o evidenţă. În caz contrar este imposibil...”
Europa Liberă: Ce faceţi cu stânga Nistrului?
Sergiu Sîrbu: „Cu stânga Nistrului este o problemă destul de dureroasă. Şi nu din cauza că noi nu ne-am fi dorit, dar din cauză că problema este destul de complicată şi nu găsim încă o soluţie a diferendului. Dar noi dorim să ne integrăm.”
Europa Liberă: Problema e cum se creează circumscripţia şi câţi deputaţi vor fi în Parlamentul de la Chişinău.
Sergiu Sîrbu: „În regiunea stângă a Nistrului, evident, pe aceleaşi criterii teritorial-demografice şi în baza listelor noi avem, practic, aproximativ 200.000 de alegători în registrul nostru al populaţiei cu domiciliu în stânga Nistrului. De aceea, noi pe aceleaşi principii vom crea. Vom vedea cât vor fi. Vor fi patru, cinci, le vom crea. La moment, cel puţin, aşa propun autorii, că în acele circumscripţii vor fi organizate alegeri, atunci când vom restabili controlul constituţional. Aceasta ar însemna că patru sau cinci circumscripţii vor fi vacante, rezervate pentru acei deputaţi, până nu vom găsi o soluţie.”
Europa Liberă: Şi cum se va crea majoritatea în Parlament, dacă nu vor fi 101 deputaţi?
Sergiu Sîrbu: „Nu se schimbă absolut nimic. Există o interpretare a Curţii Constituţionale, majoritatea pentru a vota legile sunt 51 de voturi. Conform legii rămân 101 deputaţi, doar că, într-adevăr, patru deputaţi... Vreau să spun că şi azi în Parlament, dacă veţi face o analiză, permanent cineva lipseşte. Este o problemă, dar, sperăm, vom găsi o soluţie mai bună pentru regiunea transnistreană.”
Europa Liberă: Cum vor fi create fracţiunile în Parlament?
Sergiu Sîrbu: „În proiectul nostru de lege nicidecum nu ne punem scopul de a reglementa deja etapele postelectorale. Ele vor fi create exact aşa cum se creează şi astăzi. Este prevăzut în regulamentul Parlamentului, la 30 de zile de la data alegerilor se convoacă Parlamentul. Și în termen de zece zile se creează fracţiunile parlamentare, care trebuie să fie din minim cinci deputaţi, se declară o majoritate şi o opoziţie. Deci, noi în ziua alegerilor încă nu vom şti cine este în majoritate, cine este în opoziţie, dar în termen de zece zile de la constituirea Parlamentului deja, exact cum astăzi...
Astăzi dacă intră în Parlament cinci sau şase partide şi nimeni nu are majoritate, cum se creează? Se duc negocieri, înţelegeri şi câteva partide se declară în majoritate, unele se declară în opoziţie. Exact aşa şi în sistemul uninominal, 51, 55 sau 60 de deputaţi ar putea să se declare în majoritate.”
Europa Liberă: În Moldova şi crearea coaliţiilor a fost o problemă.
Sergiu Sîrbu: „Sigur că da. Evident că este complicat, dar nu excludem că vor fi candidaţi independenţi. Nu excludem că vor fi candidaţi care vor fi susţinuţi de anumite partide. Şi, dacă sunt susţinuţi de anumite partide, atunci partidul va avea un cuvânt de spus în consolidarea unei majorităţi sau invers, rămânerea în opoziţie. Deci, noi nu reglementăm. Aşa cum azi se face, în zece zile după alegeri o parte se vor declara în majoritate, o parte se vor declara în opoziţie.”
Europa Liberă: Dumneavoastră, autorii proiectului de lege, veţi merge până în pânzele albe sau totuşi aţi putea să faceţi un pas înapoi? Şi dacă conveniţi cumva, negociaţi să acceptaţi sistemul mixt?
Sergiu Sîrbu: „Noi la moment, evident, promovăm anume proiectul nostru şi depunem efort maxim să convingem şi colegii din Parlament că, pentru a reforma clasa politică, avem nevoie de sistem uninominal sută la sută. Dar suntem gata să îmbunătăţim acest proiect de lege, l-am remis spre avizare Comisiei de la Veneţia. O delegaţie a Comisiei de la Veneţia este aşteptată în luna mai. În luna iunie va fi deja opinia în şedinţa plenară. Noi nu vom purcede la votare în lectură finală, până nu avem toate recomandările Comisiei de la Veneţia. Dar noi considerăm că la această etapă pentru o veritabilă reformare a clasei politice avem nevoie de un sistem uninominal sută la sută. Şi la această etapă noi vom încerca să convingem toţi colegii ca să mergem anume aşa. Alte iniţiative nu sunt. Alte proiecte nu sunt. Alte propuneri nu sunt. De aceea, mergem pe proiectul nostru.”
Europa Liberă: Voturi aveţi suficiente în Parlament şi nu ar fi o problemă să votaţi ca acest proiect să ajungă lege?
Sergiu Sîrbu: „Noi avem cel puţin 52 de voturi deja asigurate. Doar că noi, oricum, nu dorim să forţăm nota şi ne dorim foarte mult să convingem ca acest proiect să fie votat cu o susţinere mult mai largă. Noi ne dorim un consens cât mai larg, de aceea, nu ne grăbim. Şi ne-am dori foarte mult ca să îi convingem şi pe colegii liberali, şi pe alţi colegi că, într-adevăr, nu avem altă ieşire pentru a soluţiona problemele din societate şi să venim cu un vot mai larg în Parlament.”
Europa Liberă: Cinci partide au semnat deja un document prin care insistă ca acest proiect de lege să fie retras din Parlament.
Sergiu Sîrbu: „Şi 800.000 de cetăţeni au semnat altceva.”
Europa Liberă: Şi mai sunt şi socialiştii, care v-au spus franc că ei nu acceptă votul uninominal.
Sergiu Sîrbu: „Da, la moment aşa a fost.”
Europa Liberă: Deja este o parte a societăţii...
Sergiu Sîrbu: „Atenție!, nu este o parte a societăţii. Sunt cinci lideri de partid.”
Europa Liberă: Dar socialiştii?
Sergiu Sîrbu: „Vreau să vă spun că, cel puţin, 12 partide în programele lor politice au schimbarea sistemului electoral, cel puţin, la un sistem mixt, inclusiv socialiştii, chiar şi liberal-democraţii. Da, într-adevăr, patru partide au semnat, dar sunt doar patru lideri de partide.”
Europa Liberă: Dar vedeţi că, compromisul ar putea să vă ducă către sistemul mixt.
Sergiu Sîrbu: „Compromisul trebuie să fie nu doar în Parlament, dar în întreaga societate. Şi Comisia de la Veneţia aceasta ne cere, un consens larg, în general, în societate. Aceasta înseamnă nu numai Parlamentul şi partidele, aceasta înseamnă toţi, şi acei alegători care au susţinut. Vom continua dezbaterile şi vom căuta să convingem inclusiv, de ce nu, poate chiar şi pe colegii socialişti, poate îi vom convinge că, într-adevăr, pentru interesul naţional proiectul nostru ar fi unul benefic. Vom continua discuţiile. Chiar dacă avem voturi, ne dorim un consens mai larg.”
Europa Liberă: Liderul comuniştilor, Vladimir Voronin, colegul dumneavoastră din Legislativ, a zis că ar putea fi şi o înţelegere pe sub masă între democraţi şi socialişti.
Sergiu Sîrbu: „Domnul preşedinte Voronin foarte des face declaraţii destul de belicoase. E felul lui de a fi. Evident că nu există nicio înţelegere. Există un proiect de lege dorit de societate şi noi vom depune efort să convingem colegii, inclusiv din opoziţie, că este nevoie de o astfel de schimbare.”
Europa Liberă: În prima lectură, când ar putea să fie votat?
Sergiu Sîrbu: „În prima lectură, de obicei, conform procedurilor, se votează doar conceptul. Eu cred că ar putea fi votat într-o lună de zile, poate, în prima lectură ca şi concept.”
Europa Liberă: Cel mai probabil veţi lăsa pentru toamnă?
Sergiu Sîrbu: „Într-adevăr, luna septembrie-octombrie să fie termenul limită ca să adoptăm definitiv proiectul de lege, ca să avem un an să ne pregătim. Dacă reuşim şi în lectura a doua tot în sesiunea aceasta, până în luna iulie. Dacă nu, într-adevăr, septembrie-octombrie cred că ar fi termenul limită.”
Europa Liberă: Cum aţi reuşit să adunaţi atât de repede 800.000 de semnături?
Sergiu Sîrbu: „Bună întrebare. Ne-am pregătit foarte mult. Vreo două săptămâni înainte de anunţ am instruit, practic, toate organizaţiile teritoriale, am instruit colectorii.”
Europa Liberă: Şi credeţi că cetăţeanul a înţeles ce înseamnă uninominalul?
Sergiu Sîrbu: „Eu personal am fost unul dintre colectori al organizaţiei de tineret.”
Europa Liberă: Ştiţi cum a prins la cetăţean ideea uninominalului?
Sergiu Sîrbu: „Cum?”
Europa Liberă: A prins pentru un aspect din acest proiect de lege, care ţine de revocarea deputatului.
Sergiu Sîrbu: „Nu numai. Eu personal în zece minute am găsit zece susţinători ai ideii, nu ai partidului. Ei, când m-au văzut, mai nu au vrut să mă bată, că nu agreează democraţii. Dar eu foarte omenește le-am explicat: „Oameni buni, nu, nu e campanie electorală, nu votaţi democraţii. Dumneavoastră, personal, vreţi ca voi să vă alegeţi propriul deputat din localitate, al vostru?”. Să ştiţi că pentru idee oamenii chiar susţin. Chiar dacă nu agreează Partidul Democrat, dar lor le place ideea, deoarece candidatul ar putea fi candidatul lor, indiferent de politică. Şi oamenii chiar susţin ideea aceasta. Şi sondajele ne arată că, într-adevăr, susţin.”
Europa Liberă: Ce e cu această revocare şi cu articolul 68 din Constituţie? Pentru că a trezit şi aici foarte multe suspiciuni, interpretări.
Sergiu Sîrbu: „Eu sunt de acord, există o problemă de constituţionalitate. De aceea, noi o vom dezbate. Noi suntem gata să venim, poate cu anumite schimbări, modificări. Dar totuşi trebuie să găsim o soluţie ca să responsabilizăm deputaţii şi să-i putem sancţiona în cazul în care dezamăgesc. Astăzi un deputat a plecat din fracţiune sau nu ştiu ce a făcut, nimeni nu îl poate sancţiona şi nimeni nu îl poate obliga să-şi depună mandatul.”
Europa Liberă: Deputatul Sergiu Sîrbu chiar crede că se va ajunge în Parlamentul Republicii Moldova să se revoce un deputat, dacă nu îl vor agrea alegătorii?
Sergiu Sîrbu: „Suntem gata chiar şi să iniţiem modificarea Constituţiei, dacă avem anumite limite de constituţionalitate. Am dori să modificăm Constituţia. Chiar dacă nu este o procedură foarte larg răspândită, dar oamenii chiar cer chestia aceasta. Altfel, nu vom reforma clasa politică. Dacă va trece în final exact în aşa modalitate cum noi o propunem, eu nu sunt sigur, trebuie să vedem care va fi opinia Comisiei de la Veneţia, nu exclud că va fi criticat proiectul. Poate, vom căuta altă soluţie, dar noi vom depune efort maxim totuşi ca să avem o procedură de responsabilizare a deputaţilor.”
Europa Liberă: Adversarii dumneavoastră cred că aceasta este o momeală. Şi de aici se porneşte discuţia în societate ca să i se spună cetăţeanului: „Vă ademeneşte, ca la urmă să rămâneţi proşti”.
Sergiu Sîrbu: „În afară de revocare, cetăţenii, în primul rând, vor să îşi cunoască candidatul şi să îl aleagă direct ei. Evident că vor să-l responsabilizeze prin demisie. Foarte mult ne dorim ca şi mecanismul de revocare să poată să fie implementat şi să găsim o soluţie constituţională în acest sens. Anume pentru aceasta noi facem dezbateri, ne dorim să vină experţii să ne dea anumite soluţii. Chiar dacă, poate, este la limită, dar ar putea să responsabilizeze întreaga clasă politică şi să soluţioneze multe probleme, inclusiv corupţia de care mult se vorbeşte.”
