Un bilanț 2018 despre Moldova profundă și temperatura ei exemplificată în fiecare sâmbătă de o emisiune far, „La sfârșit de săptămână cu Europa Liberă”. Alla Ceapai în dialog cu moderatoarea emisiunii, Valentina Ursu.
Alla Ceapai: Valentina, în fiecare săptămână mergi în Moldova profundă și discuți cu oamenii de la firul ierbii despre îngrijorările, nemulțumirile și speranțele pe care le au ei. Felul în care percep ei realitatea coincide cu cea pe care o descriu cei de la guvernare?
Valentina Ursu: „Doamnelor și domnilor, bine v-am găsit! Alla, dacă e să fac trimitere la opiniile oamenilor cu care discut la sfârșit de săptămână, apoi în câteva cuvinte ar fi că mulți dintre ei cred că Republica Moldova rămâne a fi o țară săracă, o țară coruptă, prost guvernată și lipsită de oportunități. Iar cei de la putere vorbesc cu totul despre altceva: că fac reforme, că îmbunătățesc nivelul de trai, că îmbunătățesc infrastructura, prin aceste drumuri pe care acum le construiesc sau reconstruiesc, prin apeducte și alte obiective de menire social-culturală. Iată de aici se vede clar că există aceste două lumi paralele și interesele acestor două lumi aproape că nu se intersectează sau, dacă e să-i citez pe unii dintre interlocutorii mei, se intersectează totuși o dată la patru ani, atunci când sunt alegeri.”
Alla Ceapai: Valentina, vocile oamenilor sunt de cele mai dese ori critice la adresa guvernării, la situația din Republica Moldova, în general. Unii ar spune că discuți doar cu cei care sunt în opoziție cu puterea, doar cu cei dezamăgiți. Cum le răspunzi acestora?
Valentina Ursu: „Le răspund simplu: să mă însoțească în una din deplasări sau chiar în toate și să se convingă că stau de vorbă cu toți cei care acceptă să vorbească la microfonul Europei Libere. Dar constatarea mea tristă e că în ultimul timp tot mai multă lume vorbește despre frică, iar această frică îi face pe unii să fie rezervați atunci când le solicit opinia pe marginea unui subiect de actualitate. Așa că, cei care nu cred, să meargă cu mine în orice localitate din Republica Moldova.”
Alla Ceapai: Hai să ne amintim ce păreri au exprimat interlocutorii tăi în ajun de Ziua Independenței. Atunci ai mers la nordul țării, nu?
Valentina Ursu: „Da, am fost la Briceni, unde multă lume era de părere că de la proclamarea independenței și până astăzi țara are o clasă politică slabă, oamenii se plâng în fiecare zi de modul în care trăiesc în statul lor, ei cred că această clasă politică, roasă de corupție și înecată în imoralitate, îi afectează în mod negativ, evident, pe cei mai mulți cetățeni.
Dacă în vârful piramidei sunt persoane care nu pot fi modele de comportament politic și etic, la ce trebuie să se aștepte când coboară mai jos?”
– „Cu ce să ne mândrim? Copiii s-au dus peste hotare, case pustii, copii nu-s, învățători nu-s... O țară de nebuni, mă scuzați de expresie.”
Europa Liberă: „Și viitorul, cine-l mai face?”
– „Ei, care viitor, ce viitor? Nu-i niciun viitor, nimic absolut.”
Europa Liberă: Și cu ce asemănați Moldova azi?
– „Cu Somalia! Poate și acolo încă-i mai bine ca la noi. Eu îmi doresc ca să-mi vină copiii acasă, să-i văd, că asta-i bogăția noastră. Eu îs sărac, dacă n-am copiii... Moldova a rămas „суррогатная мать” (mamă surogat), cum spune rusul. Am făcut copii care lucrează pentru binele altora și nu vin acasă, pentru că nu au unde lucra.”
Europa Liberă: Și Moldovei ce-i doriți la 27 de ani de independență?
– „Eu îi doresc un viitor bun.”
Europa Liberă: Pe care o să-l facă cine?
– „Tinerii, dar tinerii nu-s. Dacă nu-i tineret, viitor nu-i, poate să dispară și a noastră națiune.”
Europa Liberă: În 27 de independență a Republicii Moldova, ce a fost bine și ce a fost rău?
– „Pentru mine numai rău a fost. De ce sărăcia-i mare? De atâta că ne fură milioanele și miliardele și nu se găsește vinovatul. Și noi trebuie să străduim pentru cei care nu se pot împărți acolo, sus.”
– „Asta nu-i independență, ăsta-i dictat, dictat „самый настоящий” (în deplinul înțeles al cuvântului).
Europa Liberă: Din partea cui?
– „Care-s demnitari de stat, iaca, aiștia. Pe Plahotniuc cred că-l știți, așa că n-avem ce spune. Dictat! În atâta vreme să nu progreseze nimic?! Asta-i un dezastru!”
– „Ne fură, toți bandiții acolo ne fură, apoi cum noi o să ajungem?”
Europa Liberă: Moldova poate scăpa de corupție și de sărăcie?
– „Nu, niciodată! Cu așa bandiți, nu!”
– „Ei bine că au pus în buzunarele lor și și-au umplut buzunarele, dar la lume s-au întors cu dosul. Ce grijă au ei de lume?...”
Europa Liberă: Credeți în viitorul țării Dvs.?
– „Da, cred că o să fie totuși. Ori o să moară de bătrânețe, ori o să-l fugărească lumea din țară. Pe Plahotniuc, pe cine altul?”
– „Să scăpăm de hoți, de sărăcie, de banditism, de mizeriile care s-au făcut până acum și care au să se facă încă și de-amu.”
– „Vreau o Moldovă fără sărăcie și fără corupție.”
Alla Ceapai: Valentina, în ajunul Zilei Independenței ai fost și în alte localități. Voiam să te întreb: diferă părerile cetățenilor de la o zonă la alta?
Valentina Ursu: „Mai degrabă se aseamănă, pentru că, așa cum spun ei, după 27 de ani de independență, Republica Moldova nu a încheiat tranziția. De pildă, la Florești lumea cu care am stat de vorbă spune că speranța unei transformări a societății prin intermediul reformelor pe care le-ar face vreun partid politic este o iluzie. De 27 de ani, aceiași politicieni și urmașii lor, indiferent de partid, de culoarea partidului, au mințit, au vândut statul. În același timp, oamenii au votat când cu dreapta, când cu stânga în speranța unei vieți mai bune.”
– „Parcă deodată a mai fost cum a mai fost, dar acum, cu scumpirile astea și cu pensiile mici, apoi tare-i greu pentru noi.”
– „Conducerea-i de vină! Ei primesc câte 20-30 de mii, da’ la lume dau ce se scurge printre degete. Foarte greu! Numai cu promisiunile.”
– „Îi tot rău în Moldova asta, nu-i nimic bun. Mai puțin să fure Parlamentul și o să fie toate celea bine.”
Europa Liberă: Ei spun că-s aleși tot de cetățeni.
– „Nu mai sunt aleși de cetățeni, acolo ei unul pe altul se aleg.”
– „În Moldova totul îi rău, se fură totul și tot îi scump.”
– „Când trebuie să-i alegem, atunci vin și promit, dar așa nu fac absolut nimic pentru norod. Ei fac numai pentru dânșii.”
– „Da’ pân’ amu nu i-am votat? I-am votat! Și ce ne fac?...”
Europa Liberă: Ce au rezolvat până acum?
– „Nu ne fac nimic, nimic nu ne fac!”
– „Și ar fi de dorit tot cu votul nostru să plece de acolo, cât mai curând. De tăiat capetele la caracatița asta!”
– „Majoritatea sănătoasă, eu știu, a societății trebuie să se concentreze, să se unească împreună și atunci desigur că aceștia nu vor avea nicio putere. Vrem ca să fie o putere care, într-adevăr, să fie puterea întregului popor, dar nu puterea unei părți a societății.”
– „Totul se începe de la cap. Peștele se-mpute de la cap. Așa și lumea, de sus se încep toate acestea. Ei au luat și s-au împărțit între dânșii. Câte milioane, câte credite iau și unde se duc? Pe spinarea la tineretul acesta care de-abia se naște îs creditele astea. La ce am ajuns?...”
– „Ne-au adus în râpă, la gunoi ne-au dat cu totul. Nu muncesc ei, dar noi muncim pentru ei. Ei îs pentru dânșii numai, fiecare și, gata, acum merg călare pe noi.”
– „Parcă ar vrea să ne nimicească, să ne alunge din țară, ca Moldova să fie pe cale de dispariție. Lumea este foarte supărată, că de-amu, știți, a ajuns durerea până la os.”
– „O să răbufnească odată asta, doamnă, vrem noi sau nu vrem. Ei au să aducă poporul la limita răbdării și o să fie foarte slut atunci.”
Alla Ceapai: Valentina, știi ce am observat? Că deseori ceea ce vorbesc oamenii la microfonul Europei Libere se reflectă și în cercetările sociologice sau, invers: sondajele constată ceea ce ne spun oamenii în emisiunile noastre. De altfel, sondajele din ultimii ani arată că țara s-ar îndrepta într-o direcție greșită. Despre asta ai discutat cu cei din Drochia. Să ne spui: ce ai reușit să afli?”
Valentina Ursu: „Aflu ceea ce spun aceste cercetări sociologice, că drumul pe care merge astăzi Republica Moldova este un drum greșit. Interlocutorii mei din orașul Drochia vorbesc despre cât de greu este traiul lor.”
– „Se trăiește rău în Moldova, pentru că țara au ocupat-o burjuii și trăiesc ei până în cap, da’ noi trăim la pământ și, gata, suntem pierduți. De ce merge îi tot mai rău și mai rău.”
– „Știți cum suntem noi amu? Ca și când suntem într-o mlaștină și nu putem ieși, nu putem ieși din glodul ista.”
– „Auziți, dar noi avem politicieni? Eu socot că noi n-avem politicieni. Aiștia au vrut în Parlament și acolo se împărțesc portofelele. Acolo banii se împărțesc. Ei nu-și bat capul de norodul ista.”
Europa Liberă: Pe ce cale merge astăzi Moldova?
–„Dar ce nu se vede că bandiții conduc? Promit marea și sarea, dar pe urmă... uită. În ce țară se mai întâmplă așa ceva, ca să anuleze votul poporului?”
Europa Liberă: N-au făcut-o politicienii, ci justițiarii...
– „Dar care îs conduși de politicieni.”
– „Pe ce cale merge Moldova? Pe calea nebunilor! Mă iertați, ce ei și-au luat vreo cale?”
– „Lumea vrea să trăiască mai bine, dar totul se scumpește și de atâta se răscoală toți. Îi rău, de-amu nu știu în ce să credem – în Europa ori în Rusia înapoi?...”
Europa Liberă: Are șanse Republica Moldova să ajungă un stat dezvoltat?
– „Șanse are mari, dacă mergem în continuare pe calea asta pe care am ales-o cu susținerea țărilor din Uniunea Europeană, susținerea României, susținerea Statelor Unite ale Americii. Deci, șanse sunt, pur și simplu, trebuie să treacă o perioadă ca să treacă generațiile celea care au prins timpul Uniunii Sovietice și au avut o mentalitate influențată ideologic. Și cu timpul cred că o să se schimbe.”
Europa Liberă: Pe ce drum merge astăzi Republica Moldova?
– „Să vă spun adevărat, merge spre iad, pentru că în Parlament toți îs bandiți, că aici toți deputații ăștia fură. Cu cât mai puțini deputați o să fie în Parlament, cu atât mai bogată țara o să fie.”
Alla Ceapai: „Cât valorează punga electorală sau cum se pot cumpăra voturi”, e titlul unei emisiuni de sâmbătă. Ai discutat cu alegătorii despre cât de prețios este votul lor. La ce concluzie ai ajuns?
Valentina Ursu: „Am discutat despre prețul votului, pentru că suntem în ajunul unui an electoral, 2019, an care va găzdui două scrutine – unul parlamentar, altul local. Politicienii deja au început să se înghesuie, să le ofere votanților tot soiul de cadouri și promisiuni; în pachete se pune orez, sare, zahăr, ulei... Cât valorează punga electorală sau cum se pot cumpăra voturi? Am căutat să aflu răspuns de la trecătorii întâlniți ocazional pe străzile de la Orhei.”
– „Iată acum au să fie alegeri, de-amu se începe: vin de la toate partidele și toate promit multe. Și numai au trecut alegerile, gata, noi iar patru ani de zile suntem lăsați în voia sorții.”
Europa Liberă: Care sunt pomenile cu care se cumpără votul?
– „Un kilogram de macaroane și niște ulei sau niște orez și bani câteodată se dau...”
– „Și alegătorii se vând pentru un pachet de macaroane, de orez.”
Europa Liberă: Dar de ce își vând votul?
– „Că așa trăim, conducerea de azi a adus populația la așa o condiție că pentru ceva îi gata să se vândă...”
– „Eu, de exemplu, niciodată în viață n-aș fi acceptat-o. Asta-i o rușine! Pomenile electorale îs corupție. Cei care acceptă, îs săraci lipiți pământului și n-au încotro și-s bucuroși că le-au dat să aibă măcar pe trei-patru zile.”
– „D-apoi asta-i înjosire se cheamă că!”
Europa Liberă: Votul Dvs. poate fi cumpărat cu 100 de lei sau un kilogram de zahăr?
– „Nici cu o mie de lei nu poate fi cumpărat. Votul cetățeanului care gândește normal nu se cumpără. Acela care poate și din sărăcie și se duce omul pentru un kilogram de zahăr sau o pereche de cizme de rezină pe care umblă Țuțu și le dă. Se cumpără lumea cu așa ceva, că trăiesc greu la țară, poate.”
Alla Ceapai: Valentina, de obicei mergi în centre raionale, în piețe, acolo unde poți întâlni mai multă lume și mai diversă, dar ajungi și în sate mai dezvoltate sau mai puțin dezvoltate. Unde te impresionează mai mult?
Valentina Ursu: „În mediul rural e mai multă sărăcie, dar și puțina bogăție care a mai rămas – capitalul uman – impresionează. O să fac trimitere la sociologi. Ei spun că pe teritoriul Republicii Moldova se întâlnesc proiectele de dezvoltare sprijinite de partenerii occidentali și mentalitățile pro-ruse. Tot așa e și pe scena politică, unde la cârma țării se află un președinte pro-rus, un Guvern care s-a declarat proeuropean și o opoziție care se definește drept antioligarhică și care acuză o înțelegere tacită între șeful statului și cei de la guvernare. Încotro, Republica Moldova? Întrebarea la care am căutat răspuns, discutând cu sătenii de la Sălcuța, Căușeni.”
– „În râpă, iaca, la noi râpa îi aproape. Nu-i niciun poreadok (ordine), nicio înțelegere în Moldova, nimic, om pe om se...”
– „Îi țara tâlharilor și a bandiților.”
– „Da! Ei se aleg singuri unul pe altul. Chiar acum o să fie alegerile astea care o să vină. Ia să vedeți câte macaroane o să le pună pe urechi. De unde ia banii Șor? Vă dă buterbroade (sandviciuri) și câte o butîlkă (sticlă) de apă și voi vă gâtuiți acolo...”
– „Moldovanul nostru îi prost, moldovanul nostru se duce și pentru un bănuț, în râpă se duce, dacă-l trimite și cu capul în fântână se duce.”
– „Ce să decidem, dacă ei acolo toți fură pe-un capăt?”
– „Cum apare ocazia, cum: „La revedere, adio, Moldova!”. Și din urmă tragem și părinții, că Moldova are să moară degrabă. Aici nu-i nicio perspectivă, aici e banditism, totul se fură și totu-i cumpărat. Vrei să deschizi un business, cineva îți închide aerul repede.”
Europa Liberă: Pe ce cale merge Moldova azi?
– „Îs toți tâlharii la conducere, iaca ce. Îi mai mare banditism și-i mai mare tâlhărie și își bat joc de lume cum le place lor, îs numai pentru dânșii. Iaca, noi ședem aici cu câte un boț de brânză, pe marginea drumului, ca și calicii. Noi am pierdut încrederea în toți de-amu. Te uiți la dânsul, parcă-i om, parcă ai zice că o să facă ceva, dar, știți cum?, este o vorbă: „Până îi intră capul...”, că apoi pe urmă își bate joc de lume. Ei să aibă, dar de lumea asta n-are grijă nimeni, nimeni. Aici numai trebuie să aducă străini de peste hotare care poate, într-adevăr, or fi fiind oameni ca lumea, poate or fi fiind oameni conștiincioși, că la noi aici nu găsești, s-a întărit mafia asta. Amu-i dezastru. Unde au dus politicienii ăștia, unde au dus Moldova, că au dus-o la destrămare?”
Alla Ceapai: Valentina, în acest an preelectoral ai făcut mai multe emisiuni, întrebându-i pe moldoveni: ce așteptări au ei de la viitorul scrutin parlamentar? De ce nu se arată ei optimiști?
Valentina Ursu: „Ar trebui să răspundă politicienii, dar zic să îi ascultăm pe cei cu care am discutat la Ocnița, o localitate situată la 250 km distanță de capitală. Acolo, localnicii spun că ar fi ajuns la capătul răbdării și că actuala clasă politică trebuie neapărat înlocuită cu alta, care să aibă drept obiectiv progresul societății și nu propriile interese, pentru că, așa cum spun mulți dintre cei cu care discut la sfârșit de săptămână, acum sunt conduși de demnitari certați cu legea. Mulți mai spun că nu mai doresc să aleagă răul cel mic și ar vrea să aleagă binele cel mare.”
– „Ei toți trebuie vîgoniți (alungați) din Parlament și așa ar fi curățenie.”
– „Parlamentarii ăștia nu fac nimic bun, absolut nimic, ei numai pentru dânșii, să se îmbogățească, dar norodul nu poate să facă nimic. Nouă ni-s legate mâinile și picioarele.”
– „Peștele de unde se strică, de la cap? Acolo dacă ar fi regulă, ar fi peste tot locul bine, dar așa... De o pildă, iaca cum a fost cu comuniștii, încă a fost mai bine, pentru că n-a fost așa banditism și una, și alta. Dar amu totul se cumpără, totul se cumpără...”
– „Îi disperată lumea. Cetățenii doar de să se răscoale așa cum se mai răscoală și prin alte țări. Dar la noi, moldoveanul nostru îi învățat așa, are o bucățică de pâine, îi mulțumit și pentru aceea...”
Europa Liberă: Dvs. ce așteptați de la alegerile din februarie?
– „Nu cred să fie ceva, vreo liniște oarecare, că fiecare politician e interesat pentru dânsul.”
– „Să nu se fure din țară, să găsească miliardul ca lumea să poată trăi, să nu fugă din țară.”
Europa Liberă: Pe ce drum merge azi Moldova?
– „Fug dintr-o parte în alta, numai nu pe un drum drept merg, că oamenii nu-s cinstiți, și acei de la putere, și acești de mai jos. Nu-s cinstiți. Cu șarlatanii, adică să amăgească și de asta am ajuns la ceea ce am ajuns.”
Europa Liberă: Care e miza alegerilor parlamentare? Ce se va decide la 24 februarie?
– „Clar că soarta Moldovei.”
Europa Liberă: Dar Dvs. ce așteptați de la aceste alegeri?
– „Așteptăm să ne ducem undeva.”
Europa Liberă: Unde?
– „În Europa să trăim, că am fost și eu peste graniță și am văzut cum trăiește lumea. Noi sușcestvuiem (existăm), cum zice rusul.”
– „Trebuie să fie rukovoditeliu (conducătorul) bun. Dacă va fi rukovoditeliu bun, va fi și pentru norod bun, nu numai pentru dânșii bine, da’ pentru noi rău.”
– „Moldova viitor poate să aibă, dacă Parlamentul ista va fi după lume, dar dacă nu, apoi nu. Viitoru-i la credință, îi la viața veșnică, dar în Moldova ei jupesc lumea, se jupesc unul pe altul.”
– „Totul se începe de la conducere, de la cap. Lumea-i străduită de mulți ani la noi și îmi pare rău de viața mea că trece, dar nu știu pentru tineret ce va fi mai departe.”
– „Când să-i votăm, promit că o să fie așa, că o să fie așa, dar nu-i așa cum spun ei.”
Europa Liberă: Ce așteptați de la alegerile din 24 februarie?
– „Unitate! Politicienii să fie pentru o țară unită și poporul, să ne unim într-o horă mare moldovenească, nu românească, nu alta... Înțelegeți ori nu?”
– „Așteptăm mai bine, dar degeaba. N-am nădejde, n-am nădejde să fie mai bine. Dă, Doamne!, dar nu știu.”
Alla Ceapai: Așadar, oamenii spun că vor ca alegerile să fie corecte și să aducă în Parlament deputați integri și responsabili. Să continuăm itinerarul și să ajungem într-o altă localitate, Valentina.
Valentina Ursu: „Să ajungem la Cupcini, acolo unde lumea se întreabă: de ce nu mai contează votul alegătorilor? Oamenii cu care am discutat își amintesc că la fiecare ciclu electoral lor li se spune că ei decid și după fiecare alegeri viața lor rămâne la fel, adică aproape că nu se mai schimbă, tot sărăcie, tot disperare. Mai mulți oameni intenționează să plece din țara lor lovită de sărăcie și vorbesc... tot despre necazuri.”
– „Mă duc și votez. Parcă îmi pare că iaca-iaca... Nimic nu se mișcă, nu știu ce fac cu partidele acestea. Iacătă-i se batjocoresc. Aista-i Parlament? Aiștia-s bandiți!”
– „Și aiștia îi cumpără pe alegători.”
Europa Liberă: De ce își vând votul?
– „Dar el îi mulțumit cu suta ceea ce lei, de atâta că azi are ce mânca, are cu ce trăi.”
– „Mulți sunt la conducere, dar puțini conduc țara.”
Europa Liberă: Dvs. alegeți această conducere.
– „Noi îi alegem, ian auzi dumneata, d-apoi dacă n-aleg toți totuna și aleg greșit sau nu aleg, dar, să vă spun drept, nici nu știi chiar pe cine să-l alegi.”
– „Nimeni nu-și bate capul de săracul popor. Dintre acei care-s puși ca noi să-i alegem, îs toți răi. Și noi alegem din răul care este, adică unul care ni se pare că-i mai puțin rău. Trebuie o revoluție și de măturat tot răul. Ar trebui poporul să decidă, dar poporul totu-i dus. Cine să decidă în țara asta? Doamne ferește! Nu știi pe cine dai jos și nu știi pe cine să alegi, iată ce-i chestia.”
– „Pe cine o să-i aleagă, tot din tâlharii ceia o să nimerească.”
– „Ei singuri acolo se aleg unul pe altul.”
– „Da, noi i-am ales ziua, dar el noaptea la ora 12 îl pune pe altul de-al lor.”
Europa Liberă: Ce vor decide alegerile acestea parlamentare din 24 februarie 2019?
– „Nimic n-au să decidă, cum a fost, așa o să fie, până n-o să-i schimbe pe toți de acolo.”
– „Dar nu mă duc să-l votez, nici pe unul nu mă duc să-l votez!”
– „Chiar nu face să votezi pe nimeni, că numai promit, și nimic nu fac.”
– „Noi i-am ales pe aiști de sus. Și, iaca, l-o arătat și pe Șor că l-o dat la judecată. Dar el unde-i judecat dacă el e în Orhei și ce face el? De unde ia banii ceia? El ce ține o vacă ca mine ori ce? De unde are el atâta bănărit? Amu o venit de-amu și la Edineț aici și a deschis magazin de-al lui Șor. Prostește lumea la cap, ca s-o bludnicească, ca să zică că el face. Îs toți hoți și toți îs bandiți! La o masă șed și beau și mănâncă, dar noi aici ședem și ne mâncăm unul pe altul.”
Alla Ceapai: Am reținut titlul unei alte emisiuni de sâmbătă. Suna în felul următor: „Despre mărar, pătrunjel și politicieni”. Valentina, ce au în comun toate acestea?
Valentina Ursu: „Cei care vindeau la piața din Nisporeni mărar, pătrunjel, murături și ceea ce mai cresc pe lângă casă, vorbeau despre politicieni, spuneau că deputații fac prea puțin ca să schimbe în bine traiul cetățenilor. Apropo, de la Nisporeni sunt eu, de la Nisporeni este și coordonatorul coaliției de guvernare Vlad Plahotniuc. Din câte am înțeles, chiar el ar putea să candideze în circumscripția Nisporeni și de aceasta mi-a fost interesant să aflu ce cred cei de la Nisporeni despre clasa politică.”
Alla Ceapai: Dar unul dintre interlocutorii tăi, îmi aduc aminte, a zis, referindu-se la traseismul din Parlament, apropo, cel mai traseist Parlament, spun experții...
Valentina Ursu: „Din ultimii, din cei 27 de ani de independență.”
Alla Ceapai: Exact! Și el zicea în felul următor: „politicienii se vând ca mărarul și pătrunjelul”.
– „Săracii sunt oamenii muncitori, dar bogații știu să fure. Toți bogătașii iștia ne fură pe noi.”
– „Săracii cred că suntem noi, cei de la țară, cu salariul pe care îl avem. Dar sperăm totuși la ceva mai bine.”
Europa Liberă: Dar bogații cine sunt?
– „Bogații îs conducerea. Ne-am dezamăgit, că tot acei care-s cu bani mulți câștigă.”
– „De 27 de ani n-a tras nimeni atenția la clasa de mijloc și ea a fost distrusă tot timpul.”
– „Amu îs toți săraci, numai acei din Parlament îs toți bogați.”
Europa Liberă: Dar acei din Parlament îs trimiși de dvs.?
– „Apăi, noi i-am ales, dar iaca a fost greșeală mare și... Nu știu acum cum va fi, dar totuși trebuie schimbare, că mai departe nu-i chip.”
Europa Liberă: Cine are șanse să câștige alegerile – persoana bogată sau politicianul onest?
– „Eu aș dori ca acel mai sărman să câștige, că acela o să fie cu oamenii.”
– „Eu am să văd, dacă o să fie toți bogați ori corupți, eu n-am să votez pentru nimeni. De pildă, dl Plahotniuc...”
– „În 2014, ei au avut numai 19 mandate, Partidul Democrat. Și cu 19 mandate ei au ajuns la 50 și ceva. Înseamnă că ei au scuipat pe alegători și cea mai mare prostie care se face în țara asta și cea mai mare greșeală e că s-a mărit distanța asta, noi o pierdem între alegător și ales. Și ei cum ajung acolo, își fac numai interesele lor.”
– „Rolul alegătorului la noi nu are niciun preț. Pe cine reprezintă ei? Pe mine asta mă ucide. Pe cine reprezinți tu acolo, în Parlament, dacă tu ai trecut din partidul acela în aista? Exact ca un deputat al nostru din Nisporeni, căruia îi reproșau toți că, „dle, matale ai fost prin toate partidele”. – „Nu-i adevărat, eu am fost tot timpul în partidul de guvernământ”. Pe care alegător îl reprezintă, de pildă, ăștia care s-au vândut? Îi vindem ca la piață, cu legătura, ca mărarul, ca pătrunjelul...”
Alla Ceapai: Valentina, trebuie să recunosc, mi-au plăcut din acest an toate Vox-urile pe care le-ai realizat. Vocile oamenilor erau minunate, arătau o realitate pe care, într-adevăr, poate noi aici, la Chișinău, o simțim mai puțin, ei – mai profund, pentru că, cum ziceai, acolo, în localități, sărăcia e mai simțită, e mai profundă, dar trebuie să recunosc că cel mai mult mi-a plăcut Vox-ul din Dondușeni și la sfârșitul acestui Vox veți afla de ce.
– „Nu case, dar sate întregi rămân pustii. Se duce lumea și o să se ducă, că asta n-o să fie, nu-i pe puțin timp ce-i acum la noi în țară. Sărăcia!”
– „Sărăcia și corupția la noi, în Moldova, pe mulți, aproape pe majoritatea îi alungă din țară, că nu au cu ce trăi și totu-i scump, dar de aici spun că ne mărește pensia, când colo – cu o mână îți dă câțiva lei, dar scumpetea asta ne dă jos. O să ajungem la sapă de lemn...”
– „Cam nu prea rămâne tineret, îi criză mare, nu-s oameni pe ulițe. Are să dispară Moldova, o să vedeți.”
– „Aproape peste o casă îs plecați peste hotare, că aici dacă și au de lucru îi pe copeici.”
Europa Liberă: Și cum vedeți Dvs. acest exod, această plecare peste hotare?
– „Acolo tot nu-i cu miere peste tot locul, colaci în gard nu-s nicăieri, dar pleacă pentru că aici nu-i nicio perspectivă.”
– „Pleacă să dezvolte țările celea. Dar noi ce facem? Tineretul se duce și dezvoltă Federația Rusă, în Europa pleacă. Mă uit că acum un procent foarte mare în România pleacă, este de lucru, plătesc bine și ei dezvoltă acolo.”
Europa Liberă: O Moldovă cu lume plecată cum arată?
– „Arată pustie. Pe ulițe mergi și nu întâlnești pe nimeni. Eu îs medic veterinar, eu am lucrat în circumscripții. Ne duceam pe ulițe, mergeam și lume era o grămadă, animale erau o grămadă, mai pe scurt, lumea avea ce ține și ce mânca, dar acum toate ulițele îs pustii, majoritatea au plecat. Și ei probabil că înapoi n-au să se mai întoarcă.”
– „Perspectivă nu-i nimic, trebuie schimbări.”
– „Da, trebuie schimbări...”
Europa Liberă: Dar dvs. trebuie să faceți schimbarea.
– „De la sat n-are să facă nimeni schimbări, asta cei de la oraș trebuie să facă. Omul a ieșit primăvara și unde să se ducă el? Se duce pe deal la prășit, la pus în pământ, măcar ceva-ceva. Dar dacă nu vor face acei din oraș, care trăiesc acolo, apoi noi n-o să facem nimic.”
– „Omul de la sat nu poate să facă nimic. Omul n-are să se ducă să schimbe situația în țară, că el trebuie să hrănească porcul. Asta-i situația noastră. Omul de la sat schimbarea n-are s-o facă, revoluția o face intelighenția, dar nu țăranul.”
Alla Ceapai: Cum ți se pare, Valentina, iată această atitudine a oamenilor, această, de fapt, neîncredere a lor că ei mai pot schimba ceva?
Valentina Ursu: „Oamenii mai pot face schimbarea și mulți dintre ei pun speranțe că totuși în cadrul scrutinului parlamentar din 2019, dacă mai multă lume va conștientiza că votul contează, că
Chiar dacă vorbește lumea despre disperare, deznădejde, sărăcie, neîncredere în ziua de mâine, eu bănuiesc că mulți mai cred că ziua de 24 februarie poate să le demonstreze multora că nu e totul pierdut în Republica Moldova...
nu trebuie să primești/accepți pomana pe care ți-o oferă politicianul, dar trebuie să studiezi toate programele electorale, să-l întrebi pe cel care vine și îți cerșește votul ce a făcut el ca să merite votul cetățenilor. Totuși, chiar dacă vorbește lumea despre disperare, deznădejde, sărăcie, neîncredere în ziua de mâine, eu bănuiesc că mulți mai cred că ziua de 24 februarie poate să le demonstreze multora că nu e totul pierdut în Republica Moldova, că în fotoliul de deputat ar trebui să ajungă cel care nu mai trăiește doar cu interesul personal și de partid, dar să se ajungă și la interesul național și poate-poate la anul viitor vom trage o altă concluzie, că interesele cetățeanului se intersectează cu ale politicianului nu doar o dată la patru ani.”
