Vučić a făcut aceste declarații într-un discurs rostit în fața parlamentului pe 2 februarie. El s-a confruntat cu reacția ostilă a politicienilor din opoziție, care l-au acuzat că a cedat presiunilor Statelor Unite și a Uniunii Europene de a accepta planul.
Vučić a declarat că 90% din ceea ce a fost făcut public până acum despre propunere este corect, adăugând că există lucruri bune în acest plan de normalizare. Dar el a spus că va discuta doar despre ceea ce este mai rău pentru Serbia, adăugând că mai important decât planul este cadrul politic general.
Vučić a declarat că planul prevede că Serbia nu se va opune includerii Kosovo în organizațiile internaționale, deși nu va trebui să recunoască oficial calitatea de stat a acestuia.
El a reiterat că echipa diplomatică euro-americană i-a spus, în timpul unei întâlniri la Belgrad luna trecută, că vor exista consecințe dacă Serbia nu va accepta planul. Acestea includ oprirea negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană și retragerea investițiilor actuale și renunțarea la cele viitoare în țară, a spus el.
„Am fi un stat paria european, complet izolați. Nimeni nu ar mai vorbi cu noi”, a spus Vučić . „Nu am avea acces la fondurile europene”, adăugând că este în „interesul vital” al Serbiei să rămână pe calea aderării la UE.
De asemenea, el a declarat că Serbia nu ar fi văzută ca un aliat în conflictul din Ucraina „din cauza faptului că Serbia nu a impus sancțiuni Rusiei”. Vučić a spus că politica Serbiei va fi de a păstra pacea și stabilitatea cu orice preț și că Belgradul va continua să susțină formarea unei asociații de municipalități cu majoritate sârbă în Kosovo. Premierul kosovar Albin Kurti a respins în repetate rânduri crearea asociației, care făcea parte dintr-un acord anterior încheiat între părți în 2013.
În timpul discursului său, Vučić a fost întrerupt de unii membri ai opoziției de dreapta, care l-au huiduit și s-au încăierat cu membri ai partidului de guvernământ al lui Vučić , în timp ce îndemnau parlamentul să respingă planul și îl acuzau pe Vučić de trădarea Serbiei. „Trădare! Trădare!” și „Nu vom renunța la Kosovo” scandau ei, cerând demisia lui Vučić. Acesta le-a răspuns spunându-le protestatarilor că sunt „hoți și trădători”.
Kosovo s-a desprins de Serbia după un război în 1998-1999 și și-a declarat în 2008 independența pe care Belgradul nu a recunoscut-o. Din 2011, Belgradul și Pristina se află într-un dialog condus de UE privind normalizarea relațiilor.
Disputa dintre Serbia și Kosovo a fost o sursă de tensiune în Balcani de la războiul din 1998-1999, care s-a încheiat cu campania de bombardamente a NATO. În contextul creșterii îngrijorării cu privire la influența Rusiei în regiune și al războiului din Ucraina, Statele Unite și Uniunea Europeană și-au intensificat recent eforturile pentru a ajunge la un acord de normalizare a relațiilor.
Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că a vorbit cu Vučić înainte de discursul acestuia din parlament mulțumindu-i pentru „deschiderea față de propunerea UE de a asigura pacea și stabilitatea în regiune”.
Blinken a declarat pe Twitter că acest lucru este „de o importanță esențială pentru viitorul european al Serbiei”.
Vučić le-a mai spus parlamentarilor că scopul sesiunii parlamentare nu a fost de a transfera responsabilitatea către parlament sau către popor.
„Scopul este de a apărea în fața dumneavoastră și a cetățenilor și de a împărtăși în mod onest și deschis ceea ce ne așteaptă și cu ce ne confruntăm”, a declarat Vučić. El a spus că nu a semnat nimic până acum și că discuțiile privind propunerea continuă.
