Administrația de la Washington încurajează în privat Ucraina să arate că este deschisă penru negocieri cu Rusia, și să renunțe la refuzul public de a se angaja în tratative de pace până ce președintele rus Vladimir Putin nu e înlăturat de la putere, potrivit unor oficialități neidentificate care cunosc detalii despre aceste discuții, scrie cotidianul american Washington Post.
Această solicitare, continuă publicația americană, nu e menită să împingă Kievul să se așeze la masa tratativelor, ci e mai degrabă o încercare calculată de a asigura că guvernul ucrainean va continua să beneficieze de sprijinul altor națiuni confruntate acum cu scepticismul unor părți ale electoratului lor cu privire la finanțarea unui război care e posibil să dureze ani buni de-acum încolo.
Poziția administrației Biden e complexă
Aceste discuții ilustrează cât de complexă a devenit poziția administrației Biden față de Ucraina: oficialitățile americane spun public că vor sprijini Kievul cu sume masive de bani „pentru cât timp va fi nevoie”, în timp ce speră la o rezolvare a conflictului care de peste opt luni de zile a făcut mii de victime, a declanșat o criză economică pe plan mondial și a generat temeri legate de un război nuclear.
În timp ce oficialitățile americane împărtășesc punctul de vedere al omologilor lor ucraineni că Putin, nu ia în serios deocamdată negocierile, ele recunosc că interdicția impusă de președintele Volodimir Zelenski oricăror tratative a generat îngrijorare în mai multe părți ale Europei, în Africa și America Latină, unde efectele dăunătoare ale războiului asupra accesului și prețului la hrană au fost resimțite cel mai dur.
„Oboseala legată de Ucraina e un lucru real pentru unii din partenerii noștri”, a spus o oficialitate americană, care, la fel ca alte oficialități intervievate pentru articolul din Washington Post, a dorit să rămână anonimă.
Republicanii nu par mulțumiți de continuarea ajutorului american dat Ucrainei
În Statele Unite, continuă publicația americană, sondajele arată erodarea sprijinului acordat de Republicani pentru continuarea finanțării armatei ucrainene la nivelul actual, sugerând că e posibil ca administrației de la Washington să-i fie greu, în urma alegerilor midterm (la mijloc de mandat) de marți, 8 noiembrie, să continue programul de asistență de securitate are a livrat Ucrainei cea mai mare sumă anuală de la terminarea Războiului Rece.
Nerăbdarea pentru o potențială terminare a războiului s-a intensificat după ce forțele ucrainene au recucerit teritorii ocupate de ruși, înaintând mai aproape de zone prețuite de Putin. Acestea încep cu peninsula ucraineană Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014, și includ orașe de pe coasta Mării Azov care funcționează ca o „punte terestră” între Rusia continentală și Crimeea. Zelenski a spus că va lupta pentru fiecare centimetru de teritoriu ucrainean
Vershbow: „Trebuie să avem grijă să nu-i subestimăm pe ucraineni”
Unul din veteranii diplomației americane, Alexander Vershbow, fost ambasador în Rusia și fost secretar-general adjunct al NATO, spune că Statele Unite nu-și pot permite să fie complet „agnostice” în ce privește cum și când se va termina războiul, având în vedere interesul american de a asigura securitatea europeană și de a descuraja alte agresiuni ale Kremlinului dincolo de granițele Rusiei,
„În cazul în care condițiile devin mai propice pentru negocieri, nu cred că administrația va fi pasivă. Dar în cele din urmă ucrainenii sunt cei care luptă, deci trebuie să avem grijă să nu-i subestimăm”, a afirmat Vershbow.
După ce Zelenski a înaintat propuneri pentru o pace negociată în săptămânile care au urmat invaziei de pe 24 februarie, între care neutralitatea Ucrainei și returnarea unor zone ocupate de Rusia până la data ceea, în lunile din urmă poziția autorităților ucrainene a devenit mai dură.
De ce nu vor ucrainenii să negocieze cu rușii
După ce Rusia a anexat ilegal încă patru regiuni ucrainene în septembrie, președintele Zelenski a semnat un decret care declară că e „imposibil” de negocia cu liderul rus. „Vom negocia cu un nou președinte”, a spus atunci liderul de la Kremlin.
Această poziție a fost alimentată și de atrocitățile sistematice din zonele ocupate de armata rusă, între care violuri, tortură și execuții sumare, alături de bombardamentele neîncetate asupra capitalei Kiev și a infrastructurii energetice a Ucrainei.
În plus, ucrainenii au reacționat cu mânie când unii străini au sugerat că ar trebui să cedeze porțiuni din țara lor ca parte a unui tratat de pace, cum au făcut luna trecută când miliardarul Elon Musk, care a livrat Ucrainei asistență în comunicații militare și prin satelit, a anunțat pe Twitter o propunere care permite Rusiei să-și întărească controlul asupra unor părți ale Ucrainei prin referendum propus și să dea Crimeea Kremlinului.
Podoleak: „Orice ‘concesie’ făcută azi lui Putin va fi un pact cu Diavolul”
În săptămânile din urmă, criticile ucrainene contra concesiilor propuse au devenit mai ascuțite, oficialitățile de la Kiev condamnându-i pe „idioții utili” din Occident pe care-i acuză că servesc interesele Kremlinului.
„Dacă Rusia învinge, vom avea o perioadă de haos: vor înflori tirania, războaiele, genocidul, cursa de înarmare nucleară. Orice ‘concesie’ făcută azi lui Putin va fi un pact cu Diavolul. N-o să vă placă prețul lui”, a declarat vineri consilierul prezidențial de la Kiev Mihailo Podoleak.
Autoritățile ucrainene scot în evidență și că un tratat de pace încheiat în 2015 în regiunea estică Donbas, unde Moscova sprijinea o campanie separatistă, nu a făcut altceva decât să-i dea timp Rusiei timp pentru ca Putin să organizeze invazia totală de anul acesta.
Ucrainenii întreabă de ce un nou acord ar fi diferit, și spun că singurul mod de a preveni ca Rusia să se reîntoarcă pentru noi atacuri este înfrângerea armatei sale pe câmpul de bătaie, scrie Washington Post.
