Washingtonul a condamnat atacarea clădirilor guvernamentale din capitala Braziliei
Membri ai poliției călare braziliene încearcă să-i disperseze pe suporterii fostului președinte la o demonstrție contra președintelui Luiz Inacio Lula da Silva, capiutala Brasilia, Brazilia, 8 ianuarie 2023.
Cele întâmplate la 6 ianuarie 2021 în Statele Unite s-au repetat la doi ani și o zi după aceea în Brazilia, unde susținători ai aliatului lui Trump, Jair Bolsonaro – care a pierdut și el alegerile prezidențiale – au atacat clădiri guvernamentale, între care, așa cum s-a întâmplat și în America, clădirea Parlamentului.
Duminică, președintele Statelor Unite Joe Biden a condamnat „asaltul împotriva democrației în Brazilia”. În afară de clădirea Parlamentului, sprijinitorii lui Bolsonaro au mai atacat și Palatul Prezidențial – noul președinte nefiind acolo – și Curtea Supremă. Biden a spus că dorește să continue colaborarea cu succesorul lui Bolsonaro, președintele Luiz Inacio Lula da Silva, care este la al doilea mandat la conducerea Braziliei.
„Condamn atacul împotriva democrației și transferului pașnic la putere în Brazilia. Instituțiile democratice braziliene au tot sprijinul nostru, voința poporului brazilian nu trebuie subminată” – a scris Biden pe twitter. La începutul zilei, Biden spusese că situația din Brazilia este „revoltătoare”. Când a candidat la președinție prima dată, Biden a făcut din apărarea democrației în America, prioritatea sa numărul unu, amenințarea repzentată de Trump fiind rațiunea pentru care spunea că candidează.
În toți anii respectivi, Bolsonaro a fost privit în Brazilia ca o copie a lui Trump, asta mai ales în condițiile scepticismului ambilor cu privire la COVID19. Cele întâmplate la 6 ianuarie 2021 în Statele Unite, sunt considerate de mulți americani și de președintele Biden ca o ilustrare a faptului că elemente extremiste din mișcarea MAGA și-au propus să submineze tranziția democratică la putere, una dintre mândriile sistemului american, în ceea ce se consideră a fi o încercare a lovitură de stat.
Asaltul asupra Congresului din Brazilia s-a încheiat cu sute de arestări
1/10Forțele de securitate braziliene resping pe pe 8 ianuarie 2023 în Piața Celor Trei Puteri din capitala Brasilia o demonstrație violentă a susținătorilor lui fostului președinte Jair Bolsonaro, care a pierdut alegerile prezidențiale din octombrie 2022.
Manifestanții au acuzat în mod fals fraudarea scrutinului prezidențial în care Luiz Inacio Lula da Silva a fost reales președinte pentru un nou mandat.
Numit în mod popular Lula, da Silva a fost președintele Braziliei între 2003 și 2011, în două mandate consecutive.
3/10Asaltul din capitala Braziliei a fost similar cu cel care a avut loc pe 6 ianuarie 2021 la Washington, când susținătorii fostului președinte Donald Trump - care au acuzat de asemenea fraude electorale - au încercat să oprească certiifcarea rezultatului alegerilor în care Joe Biden a fost ales președinte.
În imagine: suporterii lui Jair Bolsonaro în fața Congresului brazilian.
4/10Nu a existat nicio procedură oficială care să fie perturbată duminică, deoarece ceremonia de învestire a noului președinte avusese loc în urmă cu o săptămână.
O investigație a fost începută de procurori, iar Lula a promis pedepsirea celor care au organizat revolta.
„Oricine a făcut acest lucru va fi găsit și pedepsit. Democrația garantează dreptul la libera exprimare, dar cere, de asemenea, ca oamenii să respecte instituțiile. Nu există niciun precedent în istoria țării ceea ce au făcut ei astăzi. Pentru asta trebuie să fie pedepsiți”, a scris președintele țării pe Twitter.
5/10Forțele de securitate au reținut cel puțin 400 de susținători ai fostului președinte brazilian Jair Bolsonaro.
„Întotdeuna am spus că nu vom renunța. Congresul este al nostru, noi suntem la putere”, a spus un manifestant în timp ce mărșăluia spre clădirea Congresului, conform unei înregistrări văzute de New York Times.
De asemenea, cel puțin opt jurnaliști au fost atacați sau jefuiți de susținătorii lui Bolsonaro.
După intervenția armatei și alungarea manifestanților din cele trei clădiri, autoritățile braziliene au preluat controlul.
6/10Susținătorii lui Jair Bolsonaro au spart mai multe geamuri și au distrus mobilier în clădirile în care au intrat, conform primelor pagube confirmate până acum.
Potrivit NYT, fostul președinte brazilian s-ar afla în Florida, la câteva sute de kilometri de reședinta aliatului său Donald Trump.
Înainte de a pleca din Brazilia, cu 48 de ore înainte de predarea puterii, el și-a îndemnat susținătorii să evite violența. Doi deputați din Partidul Democrat au cerut extrădarea lui Jair Bolsonaro.
Un protestatar este fotografiat în palatul prezidențial, în timp ce poliția se pregătește să intervină pentru evacuarea manifestanților violenți, 8 ianuarie 2023.
7/10Președintele american Joe Biden și alți lideri occidentali au condamnat „asaltul asupra democrației și asupra transferului pașnic de putere din Brazilia”.
A existat inclusiv o reacție a Kremlinului. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a spus că Rusia condamnă „în cei mai duri termeni” acțiunile celor care au instigat la dezordine.
8/10Aflat în statul São Paulo, Luiz Inácio Lula da Silva a mers de urgență în capitala Brasília.
El a calificat asaltul drept un act de „barbarism” al unei mulțimi de „fasciști” și a acuzat lipsa pregătirilor de securitate pentru acest protest.
Într-o conferință de presă care a urmat atacului, Lula a anunțat numirea unui nou șef al securității în districtul federal, care îi va raporta direct.
De asemenea, Curtea Supremă a Braziliei l-a înlăturat din funcție pe guvernatorul Brasiliei pentru o perioadă de 90 de zile din cauză că nu a putut asigura un perimetru de securitate în timpul manifestațiilor, iar miile de oameni au putut intra în cele trei clădiri.
9/10Încă de când se afla în funcție, Jair Bolsonaro a acuzat, fără să aducă dovezi, că sistemul electoral din Brazilia este plin de fraude și că elitele țării ar conspira să-l înlăture de la putere.
În imagine: susținătorii lui Bolsonaro se bat cu forțele de securitate în fața Palatului Planalto din Brasilia, 8 ianuarie 2023.
10/10În săptămânile premergătoare învestirii noului președinte au fost semnalate două incidente care ar fi putut pune în gardă forțele de ordine braziliene, scrie The Guardian.
Pe 13 decembrie, susținătorii radicali au încercat să ia cu asalt sediul poliției federale din Brasília, incendiind autobuze și mașini în timpul unui marș.
Apoi, chiar înainte de Crăciun, un alt susținător extremist al lui Bolsonaro a fost arestat și ar fi mărturisit că a complotat pentru a bombarda aeroportul din capitală, în încercarea de a declanșa tulburări care ar putea justifica o lovitură de stat militară.
A vedea acum același scenariu repetat în Brazilia, după ce acolo noul președinte fusese inaugurat, dă de gândit. Bolsonaro, un acolit al lui Trump, care – ca și acesta – nu și-a recunoscut înfrângerea, în încercarea de a-și deligitimiza succesorul a răspândit zvonul nesprijinit de dovezi că sistemul electronic de vot din Brazilia ar fi viciat, ceea ce a creat, ca în Statele Unite, o mișcare a celor care contestă scrutinul, unii dintre aceștia fiind inițiatorii actelor de violență din acest week-end.
Senatorul Bob Menendez, care conduce Comisia pentru Relații Externe a Senatului a condamnat asaltul „revoltător” împotriva clădirilor guvernamentale din capitala Braziliei, „incitat de demagogul Bolsonaro și disprețul lui pentru principiile democratice”. Menendez a mai arătat că la doi ani de la evenimentele de la 6 ianuarie 2021, „moștenirea lui Trump continuă să otrăvească emisfera noastră. Protejarea democrației și responsabilizarea celor care o amenință sunt esențiale”, se spune în declarația lui Menendez.
