Pe 2 mai, Germania a început deja construcția conductei North Stream 2, un terminal energetic care va transporta 55 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc către Uniunea Europeană. Conducta din Marea Baltică va traversa Europa prin Finlanda, Suedia și Danemarca. Dacă Finlanda a aprobat proiectul, celelalte țări încă ezită. Experții sunt de părere că proiectul amenință politicile de diversificare energetică ale UE, făcând UE și mai dependentă de gazul rusesc și va conduce la creșterea prețului gazului. În plus, Ucraina va fi definitiv destabilizată, făcând ca milioane de euro investiți deja de donatorii internaționali în această țară, să se ducă pe „apa sâmbetei”. Wojciech Jakóbik, analist la think tank-ul Jagiellonian Institute din Varșovia, precum și editorul-șef al BiznesAlert.pl, explică într-un interviu acordat în exclusivitate Europei Libere amenințările aduse de North Stream 2 pentru Centrul și Estul Europei.
Europa Liberă: Domnule Jakobik, care este diferența între North Stream 1 și North Stream 2? De ce cel din urmă este mai periculos?
Wojcech Jakobik: „North Stream 2 este un nou proiect energetic, care va transporta gaz rusesc, aparținându-i 100% companiei rusești Gazprom, și care diferă de North Stream 1 (care conecteaza deja Germania și Rusia). North Steam 2 este susținut financiar de o serie de companii din Occident. Potrivit Comisiei Europene, acest proiect nu va contribui la diversificarea energetica europeană, fiind doar încă o sursă de gaz rusesc și, dintr-o perspectivă de piață, ar putea pune în pericol evoluțiile pieței energetice, în special în centrul și estul Europei.”
Europa Liberă: De ce ar fi North Stream 2 un pericol pentru diversificarea energetică europeană?
Wojcech Jakobik: „Pentru că aduce tot gaz rusesc pe aceeași piață, care are o capacitate limitată de absorbție, o nevoie limitată de gaz. Ca atare, și mai mult gaz venind pe piață va pune în pericol orice diversificare pe care ar dori-o Europa. Spre exemplu, pune în pericol existența terminalului de GPL din Polonia sau a altor terminale de energie alternativă gazului rusesc din alte regiuni. Prin aceasta tot ce înseamnă proiect de diversificare în centrul şi estul Europei va fi pus în pericol, iar dincolo de asta, preţul gazului va crește pe termen lung.”
Europa Liberă: Există unele țări mai amenințate decât altele?
Wojcech Jakobik: „Există situații diferite, în funcție de situația fiecărei țări. Există, de pildă, producători de gaz, precum România, pentru care North Stream 2 este o competiție. Nu una existențială, dar o competiție destul de serioasă, care reprezintă o amenințare pentru poziția pe piață. Există însă țări ca Polonia, care sunt importatoare de gaz, iar pentru astfel de țări cel mai important lucru este să aibă de ales între mai multe variante. Însă dacă North Stream 2 va fi funcțional, aceste țări nu vor mai avea variante de a alege. North Stream 2 pune în pericol clar terminalul GPL din Polonia sau proiectul Baltic Pipe (coridorul norvegian).
Pentru Ucraina însă, North Stream 2 reprezintă o amenințare existențială...
Ca atare, acest proiect este o amenințare pentru competitivitatea pe piața energetică și pentru diversificarea energetică în Europa. Pentru Ucraina însă, North Stream 2 reprezintă o amenințare existențială, pentru că limitând sau anulând furnizarea de gaz prin Ucraina, va duce la destabilizarea economică a acestei țări. Aceasta va însemna că toate eforturile pe care UE le-a făcut, banii pe care i-a cheltuit, toate resursele pe care le-a investit pentru stabilizarea Ucrainei vor fi risipite.”
Europa Liberă: Toți ochii sunt îndreptați acum către Danemarca. De ce?
Wojcech Jakobik: „În Danemarca există o lege care permite blocarea unor proiecte ca acesta, să traverseze apele daneze. Aceasta înseamnă ca Danemarca poate decide dacă să construiască sau nu pe teritoriul său partea din conductă care traversează teritoriul său. Aceasta poate conduce la amânarea proiectului, căci se vor căuta rute alternative. Este greu de crezut că va bloca proiectul. În prezent însă, se pare că Danemarca nu dorește să aibă ultimul cuvând pe această temă. Partea daneză a spus că această decizie ar trebui luată în cadrul comunității europene, discutată cu Germania (care a construit deja pe teritoriul său prima parte de conductă). Danemarca are sprijinul Poloniei şi a altor țări din centrul şi estul Europei, ba chiar și sprijinul Statelor Unite. Însă nu dorește să blocheze proiectul de una singură.”
