Vizita la Washington a lui Volodimir Zelenski este principalul subiect în presa din această dimineață.
Zelenski s-a întâlnit cu omologul său american la Washington miercuri, 21 decembrie, înainte de a ține un discurs în fața Congresului. Joe Biden a promis că va ajuta Ucraina „atâta timp cât va fi nevoie”.
Fotografia lui Zelenski cu Biden într-o îmbrățișare prietenească figurează astfel mare chiar în prima pagină a cotidianului parizian Libération.
„La începutul agresiunii ruse, pe 24 februarie, Statele Unite i-au oferit lui Zelensky să-i organizeze evadarea din Kiev, pentru a-i oferi azilul peste Atlantic”, amintește cotidianul elvețian Le Temps. „Aproape zece luni mai târziu, scenariul este cu totul altul: devenind un simbol incontestabil al rezistenței țării sale, fostul actor de comedie este acum primit ca un erou în Statele Unite”.
Cum a anunțat-o Washington Post, încă înainte ca Zelenski să pună piciorul pe solul american, SUA vor furniza Ucrainei un sistem de rachete Patriot, de care Rusia se teme enorm, fără să o recunoască.
„Dar în ciuda laudelor, a aprecierii reciproce și a camaraderiei evidente dintre cei doi președinți, rămân încă multe dezacorduri între oficialii americani și ucraineni”, consideră The Los Angeles Times: în timpul conferinței de presă, „Zelenski a indicat limpede că vrea mai multe arme decât Statele Unite sunt dispuse să ofere”.
Pentru Le Soir, la Bruxelles, vizita președintelui ucrainean este și „un atu evident pentru Joe Biden”: locatarul Casei Albe «profită de ocazie pentru a-și întări postura virilă și marțială, cu o strângere de mână sinceră cu un adevărat „erou” în sensul popular al termenului, în timp ce entuziasmul în jurul propriei sale persoane s-a stins, mai ales datorită vârstei, a mersului lui șovăielnic și a aerului său uneori pierdut”.
Justiția britanică blochează excesele guvernului
La Londra, în acest timp, The Guardian pune în evidență faptul că justiția britanică a respins miercuri noua legislație post-Brexit pe care guvernul lui Rishi Sunak dorea să le-o aplice cetățenilor UE stabiliți în Marea Britanie.
Tribunalul din Londra a decis că noile reguli ale Ministerului de Interne (așa numita: EU Settlement Scheme) care îi pun pe cei cu „statut prestabilit” (‘pre-settled status’) în pericol de deportare sunt „greșite legal”.
În conformitate cu proiectul de lege al guvernului, cetățenii UE care locuiau în Marea Britanie cu mai puțin de cinci ani înainte de Brexit ar trebui acum să reia toate demersurile administrative pentru a-și actualiza statutul și dreptul de reședință.
Ideea este că cei care nu ar face asta și-ar pierde automat drepturile de ședere, de muncă, de închiriere a unei locuințe sau de acces la servicii, inclusiv la cele medicale (NHS), conform regulilor noi imaginate de Ministerul de Interne.
Iată însă că printr-o hotărâre pronunțată miercuri de înalta instanță din Londra, noile reguli sunt calificate drept „greșite în drept”, deoarece „duc la abrogarea dreptului de ședere permanentă”.
Conform acordului Brexit, Regatul Unit și UE au convenit că atât cetățenii UE din Regatul Unit, cât și cetățenii Regatului Unit stabiliți în UE pot rămâne în mod legal în țările în care locuiau înainte de Brexit.
În afară de Regatul Unit, numai Slovenia le cere cetățenilor din alte țări să facă o a doua cerere de rămânere dacă aceștia au fost în țară de mai puțin de cinci ani, a constatat instanța londoneză.
În Spania, El País folosește chiar termenul de “ilegal” (traducând astfel “unlawful”) pentru această decizie a guvernului care ar putea afecta 2,7 milioane de persoane, cetățeni UE, făcându-i să-și piardă drepturile, chiar dacă locuiesc și lucrează în Anglia de mai mulți ani.
„Lunetiste” sau „sabotoare”: Wagner plănuiește să trimită femei pe front în Ucraina
Organizația paramilitară Wagner plănuiește, cum o anunță în Franța Le Figaro, să recruteze femei deținute în închisorile rusești și să le trimită să lupte în Ucraina, după ce a făcut același lucru cu bărbații deținuți care au acceptat un contract, cum a declarat miercuri șeful Wagner Evgheni Prigojin. „Nu doar ca asistente sau operatoare, ci și în echipe de sabotori sau ca “lunetiste”, snipers. Știm cu toții că acest lucru a fost deja făcut pe scară largă prin alte părți sau în alte vremuri”, a spus Prigojin.
Șeful Wagner se referea, desigur, la femeile lunetiste și la cele care luptau în grupurile de partizani în al Doilea Război Mondial și care au fost ulterior proslăvite de propaganda sovietică. „Lucrăm în această direcție. Întâlnim obstacole, dar cred că le vom depăși”, a adăugat Evgheni Prigojin, citat de serviciul său de presă pe Telegram.
(De citit în Le Figaro și: «În Rusia, mercenarii Wagner sunt un stat în stat»)
Prigojin reacționa la un mesaj al unui deputat rus din Urali care spunea că femeile deținute într-o închisoare din orașul Nijni Tagil i-au cerut să le ajute să fie trimise pe frontul ucrainean pentru a lupta alături de armata rusă.
În ultimele luni, Wagner a recrutat în masă prizonieri bărbați din închisorile rusești și i-a trimis să lupte în prima linie în Ucraina, cu promisiunea unor pedepse reduse și a unei plăți pe măsură.
Din 2014 încoace, această formațiune privată de mercenari, «Wagner», este acuzată că servește din umbră și cu impunitate interesele regimului lui Putin și că a comis numeroase crime și abuzuri în multe zone de conflict, în special în Siria și în țări africane. În septembrie, Evgheni Prigojin (în vârstă de 61 de ani) a recunoscut că el a fondat această organizație, după ani de zile în care a negat, iar acum își desfășoară activitatea în Rusia pe față, semn al unei ascensiuni spre vârful piramidei puterii.
