Astăzi, la Chișinău, s-a dat startul unor manifestări de Ziua Europei, care nu vor dura o singură zi, cea de 9 mai, ci vor continua până la sfârșitul lunii. Mai mulți ambasadori europeni au folosit ocazia pentru a îndemna din nou autoritățile moldovene, în timpul unei conferințe online, să facă mai mult pentru a combate corupția și a pune în aplicare alte angajamente asumate de Republica Moldova prin Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.
De-a lungul anilor, relația Uniunii Europene cu R. Moldova a fost una „cu urcușuri și coborâșuri”, au observat în repetate rânduri oficiali ai comunității europene. Considerată pe timpuri o „istorie de succes” a Parteneriatului Estic, Republica Moldova s-a mutat în coada clasamentului din vecinătatea europeană din cauza furtului unui miliard de dolari din sistemul bancar. În 2015, secretarul de atunci al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, comenta în paginile cotidianului american The New York Times că în R. Moldova „s-a făcut prea puțin pentru dezvoltarea economiei țării, corupția rămâne endemică și statul este în continuare în mâinile oligarhilor”.
Mandatul președintelui cu viziuni pro-ruse Igor Dodon a fost marcat de comunicarea modestă cu oficialii europeni, mai ales din cauza neîncrederii Bruxellesului față de politica promovată de fostul președinte. Situația a schimbat-o actuala șefă de stat, Maia Sandu, care se bucură de o deschidere din partea cancelariilor europene. Numai că Uniunea Europeană se află acum într-o situația delicată, notează observatori ai vieții politice de la Chișinău. Și asta pentru că, pe de o parte, acorda sprijin Maiei Sandu, pe de altă parte, orice sprijin nu poate ocoli guvernul și parlamentul – instituții ce nu-și ascund atitudinea ostilă față de președinție.
Chiar și așa Uniunea Europeană se numără printre partenerii cei mai fideli ai Republicii Moldova. Bunăoară, în 2020, exporturile pe piața europeană au fost de peste 65 la sută. Ceea ce înseamnă că fiecare doi euro din trei câștigați de către companiile înregistrate în R. Moldova provin din țări UE. Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko, a amintit și de sprijinul pe care comunitatea l-a oferit Republicii Moldova la scurt timp după începerea pandemiei de COVID-19:
„La asta se mai adaugă și asistența macrofinanciară ce a fost oferită R. Moldova. Anul trecut, R. Moldova a fost inclusă în grupul de zece țări care au primit această asistență de urgență. Pentru R. Moldova - 100 de milioane de euro, în două tranșe. Prima tranșă a venit anul trecut. E vorba de un miliard de lei, de fapt. În prezent așteptăm îndeplinirea mai multor reforme pentru a fi oferit și a doua tranșă, la fel un miliard de lei sau 50 de milioane de euro.”
Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău s-a referit, între altele, și la situația presei din R. Moldova. Mai multe organizații de la Chișinău trag alarma că în ultimul an declinul libertății mass-media este alarmant. Redacțiile independente au rămas vulnerabile financiar, iar jurnaliștii au continuat să se confrunte cu amenințări și intimidări în timp ce informau cetățenii despre evenimentele de interes public. Ambasadorul Peter Michalko a atras atenția că atunci când limitează accesul presei la informație, guvernanții închid ușa în fața propriilor cetățeni:
„Fiecare cetățean trebuie să fie că are acces la informații corecte și cât mai multe despre toate lucrurile care se întâmplă în societate. Și asta pentru că în baza acestor informații poate să ia decizii, inclusiv în alegeri, dar și în fiecare zi. Ar fi bine să nu mai existe situații când accesul jurnaliștilor la informații este limitat, pentru că asta înseamnă limitarea accesului cetățenilor la informații.”
Uniunea Europeană s-a numărat printre cei mai mari donatori ai R. Moldova în combaterea pandemiei de COVID-19. Țara a primit din partea Comisiei Europene 100 de milioane de euro sub forma de asistență macro-financiară și 87 de milioane pentru depășirea consecințelor pandemiei.
