Fiecare al doilea moldovean consideră că nu există nici o instituţie publică în Moldova care să nu fie coruptă, se arată într-un proaspăt sondaj despre percepția corupției realizat de Centrul Civis la comanda PNUD Moldova. Parlamentul, guvernul, partidele politice, poliţia şi instituțiile medicale sunt printre cele mai corupte instituţii, după părerea respondenților.
Autorii sondajului au estimat că în ultimul an volumul mitei oferit funcționarilor publici a depășit 400 de milioane de lei, dintre care 127 de milioane au fost achitate de agenţi economici. De două ori mai mult au oferit cetăţenii. Mărimea mitei variază între 50 de lei şi 500 de mii de lei. Aceste cifre nu reflectă însă proporția reală a fenomenului, constată Ruslan Sinţov, directorul Centrului CIVIS, instituţie care a realizat sondajul. El spune că printre cei intervievaţi doar 11% din cetăţenii şi 4% din agenţii economici au recunoscut că au mituit funcţionari publici:
„Considerăm că aceste evaluări sunt minimale pentru că mulţi, foarte mulţi nu au vrut să recunoască sau au evitat să spună că au plătit mită.” „Aceste valori sunt minimale. Considerăm că valoarea reală este cu mult mai mare.”
Cei mai mulți agenți economici au spus că au dat mită la Agenția de Plăți şi Intervenții în agricultură şi la Birourile Cadastrale. În cazul cetățenilor prevalează instituțiile medicale, urmate de poliție, vamă şi instituțiile de învățământ. Un simplu muritor a oferit de cel puţin patru ori pe an mită, iar un agent economic de cel puţin şase ori.
Ruslan Sinţov precizează că deşi ambele categorii de respondenţi
„Nivelul de toleranţă a corupţiei este foarte mare şi în rândul celor care de fapt au de suferit din cauza acestui fenomen.” ...
au spus că nu ar tolera actele de corupţie, o analiză mai aprofundată a datelor arată contrariul. Pentru mulţi din cei chestionaţi e o normalitate, bunăoară, să ofere plăţi informale medicilor, poliţiştilor sau altor prestatori de servicii publice, observă Sinţov:
„Nivelul de toleranţă a corupţiei este foarte mare şi în rândul celor care de fapt au de suferit din cauza acestui fenomen.”
O confirmă şi faptul că fiecare al patrulea intervievat preferă să apeleze la relații de rudenie sau la favoruri atunci când interacționează cu instituţiile publice.
Studiul mai arată că o treime dintre respondenţi s-ar fi confruntat cu situaţii de corupţie, însă doar unul din 10 a recunoscut că ar fi raportat acest caz. Deseori cei care sunt denunţaţi nu au fost însă pedepsiți, mai spun respondenții. De ce cetăţenii preferă să nu raporteze actele de corupţie? Iată explicaţiile oferite de Ruslan Sinţov:
„Este o idee generală că acest lucru este inutil, că nu se va lua nici o măsură. Al doilea motiv e că nu sunt sanţionate persoanele. Iar pe locul trei urmează frica de a nu avea de suferit după raportarea cazurilor de corupţie.”
Unul din patru agenţi economici a declarat că se confruntă cu corupţie atunci când este verificat de instituţiile de control sau atunci când trebuie să obţină o autorizaţie sau un alt act permisiv.
O constatarea oarecum surprinzătoare, spune expertul Ruslan Sinţov este e că totuşi corupţia nu e principala problemă care îngreunează activitatea agenţilor economici:
„Problemele businessului se rezumă la fiscalitate, taxe excesive, schimbările frecvente ale legislației, birocraţia şi concurenţa neloială. Corupţia e pe plan secundar.”
Majoritatea respondenţilor consideră totuşi că nivelul corupţiei a crescut în ultimii ani. Ei au fost întrebaţi ce generează şi alimentează acest flagel. Răspunsurile sunt la suprafaţă, sugerează Ruslan Sințov:
„Pe primul loc nu se evidenţiază atât salariile mici ale agenţilor publici, cât faptul că persoanele corupte nu sunt sancţionate, averile pe care le agonisesc în urma corupţiei nu sunt preluate. În
Opt din zece respondenţi cred că lupta împotriva corupției este ineficientă...
rândul agenţilor economici prevalează ideea că mentalitatea la fel joacă un rol important şi anume faptul că nu doar cei care primesc mită sunt responsabili, ci şi cei care o dau. Practic 60 la sută dintre agenţii economici consideră că acesta este principala cauză a corupţiei.”
Cercetarea mai arată că opt din zece respondenţi cred că lupta împotriva corupției este ineficientă şi că justiția nu este independentă fiind subordonată intereselor politice.
PNUD Moldova a comandat acest sondaj pentru o ulterioară evaluare mai amplă a impactului Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție pentru anii 2017-2020.
