Reunit astăzi în ședință, noul guvern moldovean, condus de premierul Ion Chicu, a aprobat astăzi bugetul de stat pentru anul viitor, cât și bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul curent. Ce noutăți aduc cele două proiecte, ce controverse ar putea stârni?
Proiectul bugetului pentru anul viitor prevede, între altele, resurse financiare pentru proiectele sociale anunțate recent de președintele Igor Dodon. Este vorba despre creşteri salariale pentru bugetari cu 10 la sută, majorarea ajutorului pentru perioada rece a anului de la 350 la 500 de lei şi a indemnizațiilor pentru veterani de la 100 la 300 de lei. Aceste sporuri avea de gând să le pună în aplicare fostul guvern condus de Maia Sandu.
În bugetul guvernului Chicu se regăsesc câteva măsuri considerate de unii experţi ca fiind populiste, de natură să dezechilibreze bugetul. Este vorba despre majorări bianuale de pensii - o idee mai veche a socialiştilor - şi revenirea la ajutoarele de sărbători, instituite prima dată de democraţi, dar sporite de la 600 plătite pe vremea premierului Filip la 700 de lei.
Sunt prevăzute alocații pentru programul Prima casă la nivelul anului curent...
Unii experți consideră riscantă și revenirea la alte proiecte controversate ale fostei guvernări democrate, ca Prima casă și Arena Chișinău. Sunt prevăzute alocații pentru programul Prima casă la nivelul anului curent și despăgubiri de 7 milioane de lei pentru proprietarii de terenuri confiscate în vederea construcției Arenei Chișinău. Continuarea celor două proiecte ar fi fost o condiție a Partidului Democrat pentru sprijinirea guvernului Chicu.
Reconstrucția drumurilor este o prioritate bugetară, alocațiile pentru fondul rutier urmând să depășească 1,7 miliarde de lei, în creștere cu 60 la sută față de anul curent.
Premierul Ion Chicu a spus că bugetul pentru anul viitor ţinteşte două obiective majore:
„Primul, investiţii masive în infrastructura ţării, în special în drumuri. Şi al doilea obiectiv care reiese din primul în linii mari este crearea locurilor noi de muncă şi sporirea bunăstării cetăţenilor, în special a celor mai vulnerabile categorii ale populaţiei. Vreau din start să asigur pe toţi cetăţenii, dar şi forţele politice, unele mai vocale, că acoperire financiară pentru aceste proiecte există.”
O vulnerabilitate vizibilă a proiectului de buget este deficitul de 7,4 miliarde de lei, cu un miliard de lei mai mult decât era prevăzut în bugetul solidarității propus de cabinetul precedent al Maiei Sandu. Fosta ministră a finanţelor Natalia Gavriliţă a fost printre primii care a criticat proiectul bugetului.
Aceste decizii, care vor afecta țara noastră în următorii ani, sunt luate peste noapte, cu maximă iresponsabilitate...Natalia Gavriliţă, ex-ministră a finanţelor
„Guvernul lui Dodon a crescut peste noapte deficitul bugetar la 7,4 miliarde de lei, sau 3,25% din PIB. Proiectul bugetului e aprobat fără ca guvernul să publice anexele sau nota informativă la buget. Ministrul Finanțelor a evitat să spună cum vă fi finanțat acest deficit. Aceste decizii, care vor afecta țara noastră în următorii ani, sunt luate peste noapte, cu maximă iresponsabilitate”, a scris Gavriliţă pe pagina sa de Facebook.
A urmat şi reacţia deputatului Blocului ACUM Radu Marian care a notat că deficitul s-a majorat cu peste 1 miliard de lei în condițiile în care finanțări externe în valoare de 3 miliarde de lei ar putea să nu mai vină. „Cum vor finanța ei acest deficit? Se vor împrumuta de la ruși, în schimbul cedării controlului la întreprinderi de stat? Se vor împrumuta la rate mult mai scumpe de pe piețele interne și burse internaționale și vor pune pe spatele cetățenilor datorii de miliarde de lei în plus, așa acum au făcut și cu legea miliardului?”, s-a întrebat deputatul.
Dar iată cum a explicat creșterea deficitul ministrul finanţelor, Sergiu Puşcuţa:
„Este 7,4 miliarde de lei deficitul general inclus în poiectul legii bugetului de stat. Această cifră a crescut cu 1,3 miliarde de lei sumă care constituie echivalentul eventualului împrumut de finanţare investiţională care va fi atras de R. Moldova pentru dezvoltarea infrastructurii drumurilor. Deficitul pe componenta de bază este de 2,6 miliarde de lei şi constituie diferenţa dintre venituri şi cheltuieli a bugetului de stat. Cealaltă parte a deficitului vizează componenta investițională.”
Puşcuţa a dat asigurări că proiectul bugetului are în vedere câteva surse de finanţare a deficitului, în mod special surse din privatizarea proprietăţilor publice, plasarea valorilor mobiliare de stat şi împrumuturi pe piaţa internă, care se ştie că sunt mult mai costisitoare decât împrumuturile externe. La capitolul surse din exterior proiectul nu a inclus, bunăoară, împrumutul de 100 de milioane de euro pe care România a anunţat că nu-l va mai oferi după căderea guvernului Sandu. Ministrul Finanţelor nu a precizat însă dacă proiectul bugetului contează pe împrumutul de 500 de milioane de dolari promis de Federaţia Rusă.
Deși anterior PSRM, preşedintele Igor Dodon, dar şi premierul Chicu au criticat dublarea TVA pentru domeniul HoReCa (Hoteluri, restaurante, cafenele), proiectul bugetului nu prevede schimbări, cota TVA va rămâne anul viitor de 20 la sută, dacă deputații nu vor interveni, firește.
Politologul Dionis Cenuşă a comentat că în proiectul bugetului predomină componenta electorală. „Bugetul este menit să producă beneficii social-electorale pentru socialişti şi preşedintele Igor Dodon la prezidențialele de anul viitor”, crede analistul. Cenuşă mai notează că deocamdată asistenţa bugetară din partea UE nu este „pusă în pericol”, dar „dificultăţi serioase sunt pentru asistenţa macrofinanciară, nu atât din cauza neîndeplinirii reformelor, ci a unei eventuale paralizări a relaţiilor cu FMI”. Creditul din partea Rusiei ar putea fi un colac de salvare soluţionând parţial balanţa de plăţi, consideră Dionis Cenuşă, dar „datoria politică a lui Dodon faţă de Moscova va spori inevitabil.
