Linkuri accesibilitate

Reinstituirea pedepsei capitale în Donețk amenință viețile prizonierilor de război condamnați


Separatiștii susținuți de Rusia din estul Ucrainei au anulat la 12 iulie moratoriul asupra pedepsei cu moartea, la câteva săptămâni după ce au condamnat la moarte trei străini capturați pe câmpul de luptă. Un decret care reinstituie pedeapsa capitală a fost semnat de Denis Pușilin, șeful unei grupări separatiste susținute de Rusia în regiunea ucraineană Donețk.

Reinstituirea pedepsei capitale în Donețk amenință viețile prizonierilor de război condamnați
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:30 0:00

La începutul lunii iulie, autoritățile separatiste din Donețk au publicat o variantă revizuită a Codului Penal, care prevedea ca pedeapsa capitală să fie reactivată, dar din 2025. Nu este clar ce a determinat accelerarea acestui proces.

Așa-numita „Republică Populară Donețk” a inclus pedeapsa cu moartea încă din 2014, când și-a proclamat independența, dar nu era prevăzută și în Codul de Procedură Penală, deci nu era stabilit și cum s-ar aplica.

Organizația pentru drepturile omului, Amnesty International, care luptă împotriva pedepsei capitale în toată lumea, nu a înregistrat până acum nicio execuție oficială în regiunea separatistă Donețk.

Diplomație

Reactivarea pedepsei cu moartea a coincis însă cu deschiderea, la Moscova, a unei așa-zise ambasade a „Republicii Populare Donețk”,recunoscută numai de Rusia și Siria.

Un oficial al auto-proclamatei republici a declarat cu această ocazie agenției Reuters că reactivarea pedepsei capitale nu influențează în niciun fel șansele regiunii de a fi recunoscută ca entitate independentă și de alte state.

„Este pedeapsa cea mai grea, dar este în legislația noastră și nu are nici o legătură cu recunoașterea diplomatică a statului nostru” a spus Natalia Nikonorova, care s-a identificat drept ministru de externe al auto-proclamatei republici.

Deschiderea reprezentanței diplomatice a regiunii Donețk a fost o ceremonie foarte discretă, mai relatează Reuters, la care nu a participat nicio înaltă oficialitate rusă.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov nu a exclus posibilitatea ca cei trei bărbații străini, condamnați la moartea, să fie executați prin împușcare, cum prevede legea reactivată și a precizat că Rusia nu se va amesteca în jurisdicția a ceea ce el a numit Republica Populară Donețk.

Moscova a recunoscut independența celor două regiuni separatiste din estul Ucrainei, Lugansk și Donețk cu numai trei zile înainte de a invada Ucraina.

O monedă de schimb?

Revenind la cei trei străini, care ar putea fi primele victime ale legii capitale reactivate din Donețk: este vorba de britanicii Aiden Aslin și Shaun Pinner și de marocanul Saaudun Brahim, toți trei condamnați la moarte în iunie pentru presupuse „activități mercenare”. Mai precis, pentru că ar fi luptat în armata ucraineană ca mercenari, nu ca soldați de rând, care odată luați prizonieri, sunt protejați teoretic de Convenția de la Geneva.

Marea Britanie, unul din cei mai mari și activi aliați ai Ucrainei în războiul cu Rusia, insistă tocmai ca cei trei să fie tratați drept prizonieri de război.

Încă doi britanici care au fost capturați pe 1 iulie au fost acuzați de „activități mercenare”. Un site pro-Kremlin comenta că cei doi, Dylan Healy, voluntar civili și Andrew Hill, voluntar militar, vor avea aceeași soartă.

Avocații celor trei condamnați la moarte au contestat între timp decizia, pronunțată după un proces rapid, fără juriu și fără prezența presei independente sau internaționale.

Potrivit noului Cod de Procedură Penală, liderul autoproclamatei republicii Donețk are dreptul de a grația orice condamnat la moarte.

Pe 30 iunie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a cerut Rusiei să se asigure că cei trei nu vor fi executați. În replică, Moscova a declarat că nu mai este obligată să respecte deciziile CEDO, după ce în iunie, Duma de stat a adoptat o lege care scoate Rusia de sub jurisdicția curții de la Strasbourg.

  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG