Decizia Curții Constituționale prin care s-a interzis desfășurarea concomitentă a alegerilor prezidențiale și parlamentare este una „justificată, după spiritul și duhul Constituției”, afirmă la deschide.md deputatul în primul Parlament și membrul comisiei de elaborare a Proiectului Constituției, Alexandru Arseni. „Este o decizie foarte argumentată, pornind de la principiul separării puterilor în stat. Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului, iar șeful statului este element al puterii executive și alegerile președintelui se fac separat”, explică Alexandru Arseni.
Decizia Înaltei Curţi era una previzibilă, dar va influența în mod cert agenda politică din R. Moldova, afirmă fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, într-un interviu pentru deschide.md. „Partidele cu vocație majoritară ar fi fost avantajate de eventuala cumulare a celor două scrutine: prezidențial şi parlamentar. Nu-i clar de ce era luat în calcul o asemenea opțiune, care este interzisă expres de Constituție. Dar, din moment ce această opțiune este clar imposibilă, cel mai probabil vom asista la o schimbare a agendei politice și la o altă logică a confruntării politice. Partidele politice și președintele republicii trebuie să caute alte soluții de resetare a situației decât alegerile anticipate”, afirmă, între altele, Alexandru Tănase.
Decizia Curții Constituţionale extinde perioada de haos politic şi ar fi viciată de interese ascunse, notează comentatorul politic Corneliu Ciurea într-un editorial pe politics.md. Comentatorul nu pune la îndoială că decizia Curţii urmează o anumită logică constituţională, dar el crede că aceasta decizie extinde termenul de viaţă a actualului parlament şi favorizează partidele care nu doresc un eventual scrutin anticipat şi anume Platforma DA și formațiunile oligarhice. „În cazul păstrării impasului politic strategia socialiștilor și democraților va fi de a taxa opoziția pentru crearea unui climat politic insuportabil... La rândul său, opoziția va face un joc dublu – va reteza cât se poate aripile zborului politic al Maiei Sandu și va întârzia anticipatele până la momentul unei multdorite reanimării politice al lui Năstase și a oligarhilor”, concluzionează, între altele, Corneliu Ciurea.
Tribuna.md publică opinia expertului economic şi fostului deputat Veaceslav Ioniţă despre o nouă amânare a deciziei privind asumarea de răspundere a guvernului în faţa Parlamentului. „Asumarea de răspundere este o măsură extremă cu două posibile finalități. Prima - asumarea de răspundere trece şi Guvernul implementează politicile asumate. Doi – asumarea nu trece şi Guvernul este demis. În Moldova construim a 3-a cale: lipsa de cvorum și ceață juridică”, comentează Ioniţă. După părerea sa această evoluţie este una păguboasă. „Ea aruncă în derizoriu orice inițiativă politică. Guvernul va veni măcar și-n fiecare zi cu asumări de răspundere, iar Parlamentul va ignora Guvernul. Noi discredităm totalmente actul de guvernare și interesul public”, conchide Veaceslav Ioniţă.
Noi.md îl citează pe fostul preşedinte al Curţii Contituţionale Victor Puşcaş cu afirmaţia că actuala criză parlamentară este creată de acele forțe politice care, prin blocare și alte acțiuni neparlamentare reduc la zero funcționalitatea Parlamentului și distrug parlamentarismul. „Există două căi constituționale: recunoașterea angajării răspunderii Guvernului sau demiterea Executivului. Aleșii poporului trebuie să conștientizeze că politica este arta posibilităților”, conchide Victor Puşcaş.
Procuratura Generală trebuie să investigheze cazul deputatului Ștefan Gațcan, privind presupusele presiuni la care a fost supus acesta, indiferent dacă el și-a retras denunțul, consideră mai mulți juriști, citaţi de Radio Chişinău. Pentru inițierea unei cauze penale în acest caz, nu era necesară plângerea victimei, precizează avocatul Eduard Digore. „Este vorba de un caz sensibil și urmează ca acțiunile procuraturii să fie foarte rapide, pentru a putea obține cât mai multe probe, a nu influența cumva urmărirea penală și a nu da posibilitatea terților, inclusiv politicului să influențeze actul de justiție”, consideră Eduard Digore. Directorul Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea, consideră că procurorii ar fi trebuit să investigheze din oficiu cazul de presupuse presiuni asupra unui deputat. „Retragerea de către domnul Gațcan a plângerii nu afectează cu nimic investigația pe care trebuie s-o lanseze procurorii”, precizează juristul. Iar experta Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, Lilia Ioniță, afirmă că procurorii au tot instrumentarul juridic la îndemână pentru a investiga asemenea cazuri legate de presiuni asupra deputaților, dar și de corupție politică.
Juristul Stanislav Pavlovschi precizează, citat de TV8.md, că retragerea plângerii de la Procuratură de către Ştefan Gaţcan nu are nicio consecință juridică. „E important acum ca Procuratura să înțeleagă dacă acest denunț a fost sau nu fals. Dacă Procuratura consideră că lipsește componența infracțiunii, atunci însăși Gațcan poate fi tras la răspundere, dacă a făcut intenționat un denunț fals”, explică Stanislav Pavlovschi. În articol se aminteşte că după ce a anunţat că părăseşte PSRM şi se alătură Partidului Pro Moldova Ştefan Gaţcan a depus un denunț la Procuratură în care susţine că a fost intimidat și amenințat de foști colegi socialiști. Procuratura Generală ar trebui să investigheze denunţul deputatului demisionar Ştefan Gaţcan chiar dacă acesta l-a retras, consideră
În editorialul său de pe deschide.md analistul politic român Iulian Chifu dezaprobă cazul deputatului demisionar Ştefan Gaţcan spunând că e un prim semn de încălcare a oricărei linii roșii care desparte o democrație de o dictatură. „Dacă nu e debarcat repede, Regimul Dodon va orchestra alegerile prezidențiale care nu vor mai fi nici libere, nici corecte și, în principiu, va imita Rusia prin introducerea falsului în opțiunile cetățenilor și va mima regulile democratice în prezidențialele care se apropie”, notează analistul. După părerea sa e nevoie de o soluție convenită cu toate forțele politice. „Cu acceptul tuturor, să treacă la eliminarea Regimului Dodon: mai întâi premierul, apoi învestirea unui guvern pro-european, apoi înlocuirea în alegeri a președintelui pro-rus”, conchide Iulian Chifu.
Republica Moldova are nevoie de peste 1 miliard de euro pentru a recupera PIB-ul pierdut în timpul pandemiei, informează unimedia.info cu referire la o analiză a Institutului pentru Politici și Reforme Europene. Experții susțin că R. Moldova ar putea împrumuta în jur de 330 de milioane de dolari, la o dobândă de ,2%, pe 10 ani, de la FMI… După agrearea unui program nou cu FMI, R. Moldova ar putea solicita o nouă asistență macro-financiară de la UE, în valoare de 100 de milioane de euro, pe un termen de 15 ani, la o dobândă de până la 0.5% și cu o componentă semnificativă de grant. Aceasta ar complementa cele 100 de milioane de euro disponibile în cadrul asistenței macro-financiare de urgență. „Deși aceste fonduri sunt accesibile, prioritizarea reformelor și investițiilor trebuie să fie realizată în colaborare cu partenerii sociali și societatea civilă, însă aceasta rămâne a fi o provocare… Politizarea excesivă a finanțării externe va compromite efectul resurselor de care are nevoie R. Moldova”, precizează expertul Vadim Pistrinciuc.
