Două știri, datorate redactorilor G4Media, informează despre noua piedică pe care socialiștii lui Igor Dodon vor să o pună în fața alegerilor anticipate: aseară guvernul de la Chișinău a cerut Parlamentului să voteze stare de urgență în țară pe motiv de pandemie, argumentând că astfel ar avea mai multe pârghii în situația sanitară foarte dificilă. Pe timpul stării de urgență nu pot avea loc alegeri anticipate. A doua știre anunță decizia fostului premier Ion Chicu că pregătește înregistrarea Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, o formațiune politică nouă. Chicu a declarat că „principalul deziderat al noului partid va fi integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană”, acesta fiind singurul mod în care Moldova își poate conserva statalitatea, poate evolua ca nivelul de trai, poate valorifica oportunitățile de dezvoltare contemporană. „Integrarea în UE, mai susține Chicu citat de G4Media, este și unica șansă de reintegrare a regiunii transnistrene”.
Universul.net preia declarații ale consilierei pe probleme de sănătate a președintei Maia Sandu, Ala Nemerenco: vaccinul Pfizer destinat persoanelor aflate în prima linie în lupta cu COVID se vinde pe piața neagră cu 200-300 de euro.
Șeful statului va putea oricând să dizolve Parlamentul atunci când un guvern în funcţie demisionează
Analiza lui Radu Carp, publicată de Adevărul, revine asupra inconvenientelor alegerilor anticipate. Potrivit analistului, s-ar crea un precedent (un partid minoritar care dizolvă Parlamentul), iar asta ar crea o perspectivă de instabilitate. „Șeful statului va putea oricând să dizolve Parlamentul atunci când un guvern în funcţie demisionează, iar respectivul şef de stat doreşte schimbarea majorităţii din Parlament. Curtea Constituțională ar trebui să cântărească din acest motiv cu mare atenţie toate posibilele consecinţe ale deciziei sale”, scrie Radu Carp. El evocă și alt pericol: alegerile, care nu pot avea loc mai devreme de august, ar putea avea cam același rezultat cu precedentele. Și atunci, cum va arăta coaliția de guvernare? Nimeni dintre partide nu are în acest moment un răspuns, deci viitorul este foarte incert.
Iulia Vlaicu de la ziare.com adună opiniile mai multor analiști despre mesajele xenofobe și antisemite, care s-au înmulțit în utimele zile în România, mai ales prin lozincile scandate la protestele anti-mască. Fostul ministru de externe Cristian Diaconescu este mirat de fenomen.Până acum, spune domnia sa „Eram statul venit din fostul bloc comunist cu cel mai redus nivel de radicalism ca mesaj”. În opinia sa, scopul este „slăbirea statului, un stat membru NATO, și vulnerabilizarea relației cetățeni-instituții, iar, în final, România să nu mai fie percepută pe plan extern ca predictibilă, credibilă”. Sorin Ioniță explică în parte priza la public a mesajelor extremiste prin perioada de restrictii anti-COVID. La asta se adaugă însă percepția că cei care strigă aceste lozinci sunt „autentici, sunt din popor”, nu seamănă cu Victor Ponta și Sebastian Ghiță, politicieni care au încercat și ei cartea asta, nefiind crezuți din pricina versatilității lor interesate.
Sorin Ioniță semnează și un articol pe contributors.ro, unde explică de ce nu învinuiește guvernul, cum fac mulți, că nu comunică bine. Și de-ar face-o, spune el, „ar fi inundat de propaganda anti-vaccinistă şi isteria anti-carantină care se revarsă din majoritatea canalelor media şi de pe online, care sunt incontrolabile, cum e firesc într-o democraţie”. De altfel, fenomenul e general european. Guvernul de la București ar face bine măcar să nu mai finanțeze acest gen propagandă prin subvențiile acordate televiziunilor și altor organe de presă.
