Linkuri accesibilitate

„Întrebarea e ce facem mai departe?”


Dan Perciun
Dan Perciun

Jurnalul săptămînal al lui Dan Perciun.

Dan Perciun s-a născut pe data de 07.07.1991 în Chișinău. Studii: licență în Științe Politice, Psihologie și Sociologie de la Universitatea din Cambridge, Marea Britanie. Profesia: specialist în politici publice. Ultimul loc de muncă: compania de consultanță Civitta M. Proaspăt ales deputat pe circumscripția 30.

Luni

E ora 3. Închid obosit laptopul după ce site-ul CEC-ului confirmă că s-au procesat toate procesele verbale din circumscripția 30. Extenuat după două luni de campanie non-stop, mă furișez rapid în pat și adorm imediat. La 9 sunt deja la partid, la o ședință matinală privind rezultatele alegerilor. Atmosfera e echivocă. Campania s-a terminat și toți anticipează cu nerăbdare vreo 2-3 zile bune de somn, unii se bucură de rezultatele obținute în circumscripțiile pe care le-am câștigat, alții contestă rezultatele pe liste. E clar că alegerile au fost fraudate masiv, ziua în amiaza mare, cu bani mulți, cu utilizarea resursei administrative. Alegerile n-au fost nici libere și nici corecte. Istoriile despre tot felul de incidente curg, în special din teritoriu.

Ședința s-a terminat. Telefonul bâzâie în continuu. Le mulțumesc tuturor pentru felicitări și mă pornesc la lucru să-mi văd deja foștii colegi. Tort. Ceai. Și două ore de somn pe bean bag-ul care a supraviețuit protestului de pe 26 august. Pe celălalt l-a luat poliția și așa și nu l-a mai întors. În general prin oficiul nostru dacă cauți bine găsești pliante, afișe, ziare – e un oficiu politics friendly și în acest sens am avut mare noroc.

Mulțumesc celor care s-au implicat în campanie. Caut poze, etichetez oamenii. Realizez cât de multă lume a pus umărul. Extraordinar. Jos pălăria pentru echipă – fără ei n-aș fi reușit.

Ziua o închei la film, împreună cu omul drag care mi-a fost alături ultimii patru ani. Vice e un film visceral despre politică și putere. Îl recomand, deși Dick Cheney, la sigur, nu e modelul de politician pe care aș vrea să-l urmez.

Marți

De dimineață întâlniri. La amiază întâlniri. Seara întâlniri. Cafeaua de dimineață o beau cu un prieten care a fost traducător pentru observatorii OSCE la mine în circumscripție. Discutăm ziua alegerilor și ne împărtășim experiențele. Îmi povestește despre fraudele depistate și cum în una din secțiile de vot am fi pierdut 50 de voturi dacă observatorul nostru n-ar fi intervenit prompt și n-ar fi cerut renumărarea. În câte secții de vot nu s-a intervenit la timp?

Întrebarea e ce facem mai departe? Ce urmează? Avem prima discuție cu toți deputații aleși. Așteptăm validarea mandatelor. Nu excludem că ar putea fi anulate rezultatele în unele circumscripții câștigate la limită. Discuțiile despre scenariile post-electorale sunt premature până la validare, iar validarea cel mai probabil nu va avea loc până alianța PD-PSRM nu va fi beton.

Alerg la ultima discuție a zilei. Vin alegerile locale.

Miercuri

Ziua de lucru începe alături de Dorian și Zina. Oamenii care m-au ajutat cel mai mult în campanie. Planificăm activitățile de mai departe și evenimentul de mulțumire a voluntarilor. Discutăm despre prioritățile pentru următoarele luni și agenda la nivel local. Vom reveni în teren imediat după validare pentru că vrem să facem o altfel de politică, transparentă și conectată la așteptările oamenilor.

Urmează o discuție despre viitorul organizației de tineret. Evaluăm implicarea tinerilor în campanie și perspectivele de viitor. Avem mult de lucru.

Revăd seara filmul What dreams may come cu Robin Williams. Întrebarea serii: cum poate fi cineva fericit după moarte dacă toți cei pe care i-a iubit au rămas pe pământ? Raiul fără cei apropiați alături, poate fi cu adevărat rai? Nu m-am gândit la asta anterior. Bună întrebare.

Joi

10.00 – scurt interviu pentru o televiziune locală. Povestesc despre studii, școala de băieți unde am învățat doi ani, stagiile de practică în India și Mexic și ce m-a determinat să revin în Moldova. Sunt mândru că blocul ACUM a adus șase tineri în Parlament. Toți diferiți, dar toți cu istorii de invidiat. Clasa politică se înnoiește.

12.00 – discutăm despre agenda pe tineret cu doi experți în domeniu. Stabilim prioritățile pentru următoarea perioadă: reglementarea și susținerea stagiilor de practică, inițierea activității Agenției pentru tineret, clarificarea situației cu ARCTICO și cu direcția tineret de la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării.

Lungi discuții cu colegii despre activitatea de mai departe a partidului. Dezbateri aprinse. Așa e la noi, totul se discută franc în echipă până nu ajungem la un consens. Până la consens se pare că mai avem. Discuțiile continuă.

Planificăm ședința consiliului politic al organizației teritoriale Chișinău. Elaborăm agenda.

20.30 – ajung acasă. Facem totalurile zilei alături de omul drag și decidem ce facem în weekend. Vom merge la bunei, în campanie n-am prea avut timp, și în sfârșit voi ajunge să văd și eu un spectacol la Geneza Art, despre care am auzit doar de bine.

Vineri

Poze pentru Europa Liberă și fuga la lucru. Mai sunt anumite cozi care trebuie închise. Prânz cu tata care a revenit pentru câteva zile din Marea Britanie. Îl văd rar, prea rar ultimii zece ani. E și el oarecum surprins că am câștigat circumscripția, dar mândru. Mă bucur. Tata e unul din motivele pentru care m-am implicat în politică, să se schimbe lucrurile în bine în țară ca să revină cei de peste hotare acasă.

Partidul Democrat ne-a invitat la dialog. Este o încercare de a ne discredita și a mima un proces de negocieri valabil într-un stat european, dar imposibil în condițiile Republicii Moldova. Am spus-o și înainte de campania electorală, o spunem și acum: orice colaborare cu Partidul Democrat este exclusă. Nu poți construi un stat funcțional alături de oameni care nu cred în democrație și în stat de drept. Blocul ACUM nu negociază cu oligarhii care țin captiv un popor.

XS
SM
MD
LG