Premierul Pavel Filip a cerut Guvernului să sesizeze Procuratura Generală pentru a cerceta ceea ce a numit „situația dezastruoasă” a stațiilor de irigare și presupusele pierderi de aproape 60 de milioane de lei înregistrate în ultimii patru ani de întreprinderile Agenției „Apele Moldovei”. Corespondenta Europei Libere s-a interesat de unde provin acestea și alte nemulțumiri afișate în ultimele săptămâni de primul ministru.
În ultimele luni, șeful executivului și-a întețit vizitele la întreprinderi zise de stat. În iulie a cerut ca întreprinderea Calea Ferată din Moldova să fie trecută în gestiunea Agenției Proprietății Publice tocmai când aflase, cel puțin asta rezulta dintr-un reportaj televizat, că administrația a admis restanțe salariale de aproape o sută de milioane de lei. Dar asta nu i-a împiedicat pe șefii de la clinica subordonată căilor ferate să amenajeze saloane de lux din veniturile modeste obținute de întreprindere.
În seara zilei de marți, 11 septembrie, Pavel Filip a promis că va cere procurorilor să cerceteze situația de la Agenția „Apele Moldovei” pentru ceea ce șeful executivului a numit „situația deplorabilă din sectorul public de irigare” și pentru restanțele salariale ce au ajuns la aproape 150 de milioane de lei.
Fără să-l contrazică pe șeful cabinetului de miniștri, jurnalistul portalului Mold-Street, specializat pe teme economice, Ion Preașca crede că acesta își dă cu stângul în dreptul când critică situația de la întreprinderile aflate în gestiunea guvernului. Și asta pentru că nemulțumirile premierului ar demonstra că, de fapt, statul este un administrator ineficient al propriilor bunuri.
Am văzut mai multe declarații de acest fel, ele au o tentă populistă. Iese că te critici pe sine însuți...
„Asemenea critici am auzit 15 ani în urmă, 10 ani în urmă și acum. Ele practic se repetă. Am văzut mai multe declarații de acest fel, ele au o tentă populistă. Cu declarații nu rezolvi această problemă. Dacă vrei eficiență, trebuie întreprinderile puse pe roate, investit în ele; dacă nu, privatizate și gata, pentru că nu are rost să ții ceva ineficient. Iese că te critici pe sine însuți. Da, se dă vina pe foștii manageri, miniștri ai agriculturii, ai mediului, dar ei au fost parte a guvernului. Dai vina tot pe guvernul tău? Anul trecut nu era tot guvernul Pavel Filip, doi ani în urmă nu era tot guvernul Pavel Filip?”
Un recent studiu al Institutului „Viitorul” constata că majoritatea întreprinderilor aflate în gestiunea statului se împotmolesc în datorii. Cifrele prezentate de experți arată că primele zece întreprinderi cu capital de stat au cumulat datorii de aproape 23 de miliarde de lei, iar deseori în fruntea acestor instituții sunt numite persoane în baza intereselor politice, și nu a meritocrației.
Analistul politic Ion Tăbârță, din cadrul IDIS „Viitorul”, se așteaptă la o activizare a discuțiilor despre cheltuirea banului public. Iar explicația ar fi simplă: se apropie campania electorală. În opinia politologului, dacă vrea cu adevărat să convingă cetățenii că se gândește la binele lor, premierul ar face bine să prezinte rezultatele mult-trâmbițatei reforme a guvernului.
„Treptat-treptat, noi intrăm într-un ritm electoral și orice acțiune a guvernului are anume această tentă, pentru a aduce cât mai multe dividende politice sau cât mai multe mandate partidului de guvernământ. Noi nu știm acum care sunt rezultatele reformei guvernului, am avut anumite declarații că s-au mărit salariile unor miniștri, că lucrurile au devenit mai eficiente, însă noi nu avem anumite evaluări sau rapoarte de evaluare, care ar veni cu cifre concrete să demonstreze acest lucru.”
Experții cu care am stat de vorbă nu-și fac mari iluzii că avertismentele premierului Pavel Filip vor clătina schema după care funcționează întreprinderile subordonate statului. Și asta pentru că de-a lungul anilor aceste instituții au fost văzute ca surse de profituri fabuloase și funcții comode pentru oamenii loiali politicienilor aflați la guvernare. Dar este foarte probabilă o țintă ascunsă – privatizarea contra unor sume derizorii, care să fie precedată de o poveste despre decăderea irecuperabilă a unității care va fi să ajungă în mâini de nădejde, presupun experții.
