- „Dodon și-a creat o problemă”, afirmă Vitali Andrievski, pe AVA.MD. El are impresia că președintele Igor Dodon a început să se împace cu ideea că va pierde alegerile din noiembrie și acum echipa sa examinează două scenarii ale viitorului fără fotoliu prezidențial. Primul, potrivit analistului, ar fi reformatarea majorității parlamentare, prin cooptarea deputaților din „Partidul Șor”, după ce Pavel Filip a devenit un partener incert. Al doilea – ar presupune alegeri parlamentare anticipate și crearea unei noi majorități, cu participarea partidului „Șor-Ivanov”. Pentru Dodon, însă, consideră Andrievski, ar fi un coșmar să nu ajungă în turul doi, motiv pentru care actualului președinte ar fi început să-i fie frică de reușita lui Renato Usatîi. Faptul că, pe acest fundal, au fost declanșate atacuri la adresa lui Usatîi este cea mai mare problemă, creată artificial de echipa lui Dodon, și care are efect invers – îl scoate pe liderul „Partidului Nostru” din umbră, amplificând rating-ul lui electoral și, implicit, șansele la victorie ale Maiei Sandu, sugerează autorul.
- COTIDIANUL a aflat că Nicolae Furtună va continua să activeze în cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), chiar dacă a demisionat din funcția de șef al instituției. Solicitat de reporterii portalul, Furtună a spus că în prezent se află în concediu și refuză să răspundă la alte întrebări. „Sunt în concediul la care am dreptul. Vă rog, fără întrebări, dați-mi voie să mă odihnesc. Am și eu dreptul la concediu. Nu mă provocați cu diferite întrebări”, a declarat dl Furtună, precizând totuși că va rămâne un „simplu doctor” la ANSP. Cotidianul amintește că Furtună s-a văzut obligat să-și depună demisia după ce a declarat că „în toată lumea COVID-ul a luat viața celor care și așa erau o povară pentru ei și pentru cei din jur”.
- „Să învățăm să ascultăm dincolo de sirenele ambulanței”, îndeamnă, într-un articol difuzat de IPN, Ala Tocarciuc, care pledează pentru revizuirea condițiilor de aplicare a semnalelor sonore și luminoase pe timp de pandemie, „dacă vrem să diminuăm impactul acestora asupra sănătății mintale a populației”. Autoarea observă folosirea în exces a sirenelor incluse de ambulanțele care circulă prin Chișinău și sugerează că acestea ar putea avea un efect nociv pe fundalul temerilor provocate de pandemia de COVID-19. „Este clar, că în spatele unei sirene adeseori este o viață de om. Pe timp de pandemie, în spatele multor sirene sunt multe vieți omenești. Iar în circumferința efectului Doppler sunt chiar zeci de mii de alte vieți, care încă nu sunt bolnave de COVID-19, dar pot fi afectate de alte boli, și sursa acestora va fi o simplă sirenă de ambulanță”, scrie ea.
- MOLD STREET scrie că R.Moldova a înregistrat, în trimestrul al doilea al anului 2020, cea mai mare scădere economică din ultimii 10 ani, respectiv o contracție de 11,5% față de aceeași perioadă a anului trecut. Datele Biroului Național de Statistică (BNS) arată că Produsul Intern Brut (PIB), estimat pentru trimestrul II 2020, în valoare nominală a însumat 44,63 miliarde lei prețuri curente de piață. La scăderea PIB, în trimestrul II 2020 față de trimestrul II 2019, au contribuit majoritatea activităților economice, subliniază portalul.
- PRO TV îl citează pe Daniel Ioniță, Ambasadorul României la Chișinău, care numește chemarea în judecată a postului PRO TV Chișinău de către PSRM ca fiind un act de intimidare. Mai mult, ambasadorul susține ca și diplomați străini din R.Moldova ar fi fost presați de partide politice. „Am constatat și eu și aș spune, din păcate și cu surprindere, diverse situații în care fie diplomați străini, fie diverși oficiali și iată acum jurnaliști de o înaltă probitate morală, cum este Lorena Bogza, sunt intimidați de partide politice, în scopul e de a reduce la tăcere, a timora, de a împiedica persoanele respective să își facă până la urmă profesia cu onestitate și cu deplin respect față de normele democratice”, a declarat Ioniță pentru Pro TV.
- TRIBUNA scoate în evidență opinia jurnalistului Igor Volnițchi, care consideră campania pentru alegerile prezidențiale din noiembrie ca fiind mai anemică decât altele. Această stare de fapt se datorează, în opinia sa, crizei pandemice, dar și luptelor politice prea frecvente. „Se epuizează oamenii și potențialul”, precizează expertul. Totuși, acesta remarcă existența unor elemente noi, care ar pune amprentă pe caracterul acestei campanii. „Vedem decizii de principiu ale Președintelui Dodon, care dă tonul acestei campanii – spre exemplu, prezența pe billboard-uri, publicitatea la posturile TV. Vedem că tonul dat e preluat și de alții, Andrian Candu formulează aceleași mesaje… Dispare și intriga legată de dezbaterile electorale, avem acea decizie a CEC”, a argumentat Volnițchi într-o emisiune la N4. În această situație, el este de părere că avantajați sunt candidații care nu au probleme de notorietate, cei mai cunoscuți politicieni.
- Președintele de onoare al PDM, Dumitru Diacov, a recunoscut, într-o emisiune la TV8 că cel puțin patru membri ai Biroului Executiv vor ca formațiunea să părăsească coaliția de guvernare. „Pot să vă spun că undeva patru membri ai Biroului Executiv al PD optează pentru ca formațiunea să părăsească coaliția cu PSRM. Au spus gata... Ceilalți privesc lucrurile mai cu atenție”, a declarat Diacov. De asemenea, el nu a negat că în culise se discută mai multe scenarii privind demiterea Guvernului Chicu. „Am auzit că poate fi la inițiativa lui Igor Dodon, la inițiativa premierului”, spune politicianul, care nu exclude că Executivul ar putea fi demis până la alegerile prezidențiale.
- ZIARUL DE GARDĂ (zdg.md, 200916) preia extrasul din sentința de condamnare a fostului șef SIS, Vasile Botnari – singurul figurant în dosarul expulzării profesorilor turci - publicat oficial miercuri de Judecătoria Chișinău. Potrivit actului, Vasile Botnari, la data de 15 iulie a.c. s-a ales cu o amendă în valoare de 88 de mii de lei și privarea dreptului de a ocupa funcții publice timp de 5 ani. După ce a întrebat dacă sentința instanței a fost contestată, Procuratura Generală a emis un comunicat în care confirmă că procurorul Victor Plugaru nu a contestat sentința în termenul prevăzut de lege, ceea ce ar provoca suspiciuni privind încălcarea unor norme procesuale, cum ar fi nerecunoașterea și neatragerea părților vătămate în proces, vicierea pronunțării sentinței, etc.