Geoinsider este un cont de Twitter cu bifă de cont verificat care se prezintă ca „Geopolitical & Military News from all over the world - OSINT” din Massachusetts/ SUA și are 2.514 urmăritori.
Contul a postat, pe 26 februarie, o poză în care arăta o presupusă mișcare de trupe din centrul României către granița cu Moldova, însoțită de comentariul „România a desfășurat sisteme de apărare antiaeriană la granița cu Republica Moldova. De asemenea, tancuri și vehicule blindate ale armatei române au fost desfășurate la granița cu Republica Moldova”.
Pe 27 februarie, un alt cont de Twitter preia același mesaj. De data aceasta, postarea este însoțită de imagini video de la așa-zisa mutare de tancuri. Postarea este redistribuită de câteva sute de ori în câteva ore, iar alte zeci de conturi o multiplică, menținând mesajul inițial sau interpretându-l.
Unele dintre noile postări merg chiar mai departe cu supozițiile și susțin că trupele românești ar fi intrat în Moldova.
Alte conturi afirmă că, „în sfârșit, se întâmplă ceea ce trebuia să se întâmple de foarte mulți ani”. O căutare simplă arată că respectiva filmare datează de la parada de 1 decembrie de la Alba Iulia și nu are legătură cu granița de est.
Într-o declarație pentru Europa Liberă, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării Naționale, generalul Constantin Spînu, a negat informația susținând că „nu au intervenit modificări în dispunerea forțelor și mijloacelor de apărare antiaeriană ale României”.
Expert în dezinformare: „Se încearcă instrumentalizarea fricii”
Ciprian Cucu este cadru universitar și specialist în dezinformare. El spune că narațiunile false sunt extrem de importante pentru cei care le propagă.
Acest lucru este valabil „în special în condițiile realității din Ucraina, unde Rusia s-a împotmolit și nu pare (momentan) să găsească soluții”. Expertul spune că narațiunea este extrem de favorabilă Rusiei, pentru că pornește de la premisa că Rusia e o mare putere militară, „pe care nu vrem să o deranjăm, nu cumva să se supere și să ne distrugă instant.”
Manipularea informației are în spate un ecosistem complex care se bazează pe frică și include state, organizații media, influenceri, cu interese proprii.
„Unii caută rating, alții influență, în unele cazuri putem vorbi chiar de oameni care sunt atât de prinși în fascinația pentru așa-zisele adevăruri ascunse, încât ajung să creadă doar așa ceva”.
În spatele lor este, în primul rând, nevoia de captare a atenției publicului.
„Instrumentalizarea fricii este și ideea că România ar putea să fie atrasă în războiul din Ucraina, despre care au vorbit unii, ca dna senator Șoșoacă, încă de la început. Narațiuni similare au mai existat și înaintea războiului, pe un fond anti-occidental, anti-NATO, de exemplu ideea că la Deveselu ar exista o bază cu capacități ofensive (nu doar defensive) sau că SUA/NATO ar abandona rapid estul Europei (România în special), dacă s-ar pune problema de vreun conflict”, explică Cucu.
El spune că genul acesta de narațiuni vor continua să apară, unele dintre ele revenind, sub o altă formă, repetitiv.
