Din sumar mai amintim: "soarta copiilor familiei Căldare"
Dragi ascultători, bună ziua. La microfon e Viorica Zaharia, prezentatoarea emisiunii Dialoguri, 15 minute cu Radio Europa Liberă. În debut, ca de obicei, ascultaţi un buletin de ştiri, prezentat de Radu Benea:
Liderul de la Tiraspol Igor Smirnov i-a declarat săptămâna trecută indezirabili în regiunea pe care o controlează pe trei diplomați occidentali, ambasadorul american în Moldova, Asif Chaudry, Petr Kypr şi pe Kalman Miszei, în semn de răspuns faţă de prelungirea interdicţiei de călătorie în spaţiul Uniunii Europene și in Statele Unite a 19 lideri din regiunea transnistreana, printre care Igor Smirnov.
****
Reprezentatul Uniunii Europene la Chişinau Kalman Miszei a declarat Europei Libere că nu înţelege decizia autorităţilor de la Tiraspol de a-i interzice accesul în regiunea transnistreană şi că astfel de decizii nu favorizează reluarea negocierilor aşa cum s-a angajat la Moscova însuşi Igor Smirnov. Ambasadorul Cehiei la Chişinau, Petr Kypr, a cărui ţara deţine preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene ne-a declarat la rîndul său că nu intenţionează să se întîlnească cu persoane care deţin funcţii pe care nu le-au obţinut în mod democratic.
****
Preşedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin şi-a anulat vizita pe care urma să o facă la Tiraspol la 25 martie, după ce Igor Smirnov a anunţat restricţii de călătorie pentru diplomaţii occidentali acreditaţi la Chişinău. “Partea transnistriană nu este pregătită să respecte angajamentele asumate în vederea reluării dialogului” – se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Reintegrării, emis pentru a explica anularea întrevederii.
****
Comisia Electorală Centrală de la Chişinău a acreditat 1350 de observatori naţionali şi internaţionali pentru alegerile parlamentare din 5 aprilie pentru Parlamentul Republicii Moldova. Cei mai mulți observatori interni sînt de la Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului din Moldova. De asemenea, a fost acreditat un grup numeros de observatori din partea OSCE.
***
Tranşa a doua din ajutorul umanitar rusesc acordat Transnistriei – 242 milioane de ruble ruseşti - a intrat vineri pe conturile Sovietului Suprem de la Tiraspol, anunţă agenţia Novâi Reghion. Din aceşti bani în lunile aprilie, mai şi iunie se vor plăti adaosuri la pensii de câte 15 dolari. O primă tranşă – de 7 milioane de dolari – a fost alocată Transnistriei la sfârşitul lunii februarie. Sovietul Suprem transnistrean a solicitat Rusiei la 19 decembrie să acorde ajutor financiar Transnistriei invocand dificultăţi financiare generate de criza economic globală.
******
Compania rusă de stat Gazprom a avertizat din nou Ucraina să nu înceapă modernizarea sistemului de gazoducte fără să consulte în prealabil Moscova.
Gazprom susţine că orice schimbare ar putea opri fluxul de gaze din Rusia si Asia centrală spre Europa. Luni, Uniunea Europeană s-a angajat să sprijine financiar planul Ucrainei de a moderniza sistemul de conducte ucrainian.
****
Un tribunal din Georgia a ordonat arestarea preventivă pe timp de 2 luni a 8 membri ai unor partide de opozitie, sub acuzația că ar fi cumpărat ilegal arme şi că ar încerca să pună la cale o lovitură de stat şi acte teroriste. Poliția georgiană a difuzat în aceasta saptămină mai multe inregistrari video care arătau persoane ce ar fi încercat să cumpere arme Kalaşnikov şi lansatoare de rachete şi discuţiile dintre ei, care ar fi indicat, potrivit poliţiei georgiene, intenţia unor acţiuni destabilizatoare. Majoritatea celor reţinuţi fac parte din Mișcarea Democratică – Georgia Unită, condusă de fostul preşedinte al parlamentului de la Tbilisi, Nino Burdjanadze. Opoziția plănuieşte un important miting pentru 9 aprilie si susţine că acţiunile poliției sînt de intimidare
---------------.
Acum mai mult de o lună, vă relatam, dragi ascultători, cazul unei familii cu trei copii de vârstă şcolară din oraşul Dubăsari, care a rămas fără surse de existenţă după ce administraţia locală a refuzat în repetate rânduri să le plătească indemnizaţii pentru întreţinerea copiilor. Vă spuneam de asemenea, că familia a ajuns în această situaţie după ce mama a plecat din familie, dându-şi acordul ca băieţii să locuiască cu tatăl, iar acesta nu reuşeşte să-şi găsească un loc de muncă. Pentru că cei din familia Căldare sunt şi cetăţeni ai Republicii Moldova, despre situaţia lor au fost informate şi serviciile de asistenţă socială ale Republicii Moldova, dar şi avocatul copilului. Cu ce s-au soldat aceste demersuri şi care este situaţia familiei Căldare la acest moment aflaţi din materialul următor. Liliana Barbăroşie:
La sugestia unor jurişti moldoveni, tatăl copiilor, Constantin Căldare, a depus, în luna februarie, la casa teritorială de asistenţă socială Dubăsari, o cerere prin care solicita să i se achite indemnizaţii pentru întreţinerea celor trei băieţi ai săi din bugetul Republicii Moldova. Solicitarea a fost respinsă, motivându-se că familia, deşi deţine cetăţenia Republicii Moldova, nu locuieşte pe teritoriul deservit de CTAS, adică în dreapta Nistrului.
Pentru moment, Ministerul Protecţiei Sociale ne-a anunţat că familia Căldare va primi totuşi, un ajutor material unic de la Fondul local Dubăsari de susţinere socială a populaţiei la sfârşitul lunii martie, iar un alt ajutor material ar urma să le fie acordat, la solicitarea ministerului, de la Agenţia Rezerve Materiale a Guvernului. Avocatul copilului, Tamara Plămădeală spune că va merge în câteva zile la familia Căldare pentru a le transmite şi ea o sumă de bani, pachete cu alimente şi produse de igienă, donate în urma demersului său de OSCE. Ombudsmenul spune că în pofida acestor soluţii de moment, va continua să facă demersuri pentru ca familiei să i se plătească indemnizaţii pentru creşterea copiilor din bugetul Republicii Moldova.
"Chiar dacă autorităţile RM nu au pârghii de control a informaţiei prezentate de familiile care solicit alocaţii de stat şi provin din regiunea transnistreană, cel puţin familiilor care se adresează şi prezintă acte, aşa cum a prezentat familia Căldare şi a dovedit că i s-a refuzat inclusiv prin judecată achitarea alocaţiei, cred că ar exista posibilitatea să aibă acces la structurile noastre de stat ca să depună o cerere şi să i se acorde acest ajutor", spune Tamara Plămădeală.
Tatăl copiilor, Constantin Căldare spune că aşteaptă acest ajutor ca cel puţin de Paşte copiii să fie aprovizionaţi cu strictul necesar. El povesteşte că situaţia familiei nu s-a schimbat. A încercat să se angajze chiar şi ca hamal la Chişinău pentru zilele de wek-end, astfel încât în zilele când băieţii merg la şcoală să poată avea grijă de ei, însă angajatorii nu au acceptat un asemenea regim.
După ce a epuizat căile în justiţia transnistreană, Constantin Căldare spune că este hotărât să conteste în instanţele constituţionale refuzul de a i se plăti indemnizaţiile de la bugetul Republicii Moldova, deocamdata insa nu-şi poate permite cel puţin să plătească taxa de stat.
Multumesc Liliana Barbăroşie. Vom continua şi în emisiunile viitoare să vă informăm despre soluţiile – dacă vor fi găsite – pentru acest caz dar şi despre situaţia altor familii în dificultate din regiunea transnistreana.
------------------
Revenim în actualitate cu invitatul emisiunii de azi, redactorul-şef adjunct al publicaţiei administraţiei de la Tiraspol “Adevarul Nistrean”, Vladimir Coval. Dle Coval, săptămâna trecută, aşa cum am auzit şi la ştiri, Tiraspolul le-a interzis intrarea în regiune a doi diplomaţi europeni şi unuia american. Ca răspuns, preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin şi-a contramandat întrevederea programată pentru 25 martie cu Igor Smirnov. Se poate vorbi despre o nouă ruptură după cel puţin anunţata la Moscova încălzire a relaţiilor dintre Chişinău şi Tiraspol?
Vladimir Coval: E o plasare a mingii de tenis de pe un mal pe altul după întâlnirea trilaterală de la Moscova. Deşi atunci s-a anunţat formal despre o apropiere de poziţii dintre Transnirtria şi Moldova, acest fapt, refuzul preşedintelui Voronin de a veni la Tiraspol vorbeşte despre faptul că cele două părţi, cei doi lideri, pot să discute şi să cadă de accord în anumite chestiuni doar în prezenţa unor parteneri de dialog mai puternici. În acest caz e vorba de Rusia, pentru că până în ultimul moment existau semne de întrebare dacă va avea loc trilaterala de la Moscova sau nu, doar presiunea din partea Rusiei, cred , l-a făcut pe Voronin să meargă la Moscova. Cred că de fapt, cu o săptămână şi jumătate înainte de alegerile din Moldova Vladimir Voronin nu avea nevoie de această întrevedere la Tiraspol. Pentru că de facto el nu mai este preşedinte şi reprezentant al Republicii Moldova în aceste negocieri. Cât priveşte interdicţia, despre introducerea ei s-a vorbit încă la întrevederea de la Moscova, cel puţin aşa a spus Igor Smirnov la o conferinţă de presă. El a spus că e o măsură de răspuns la prelungirea de către UE si SUA a interdicţiei de viză conducătorilor Transnistriei. Deci Vladimir Voronin ştia încă de atunci că vor fi introduce asemenea interdicţii pentru diplomaţii străini şi totuşi vizita la Tiraspol totuşi fusese programată. Interdicţia a fost doar un pretext pentru anularea întrevederii de la Tiraspol. Astfel, s-a văzut încă o dată că aceste negocieri se poartă doar de dragul negocierilor şi nu pentru rezolvarea cu adevărat a problemei transnistrene.
Europa Liberă: Dle Coval, dacă tot aţi atins subiectul alegerilor din Republica Moldova, iată că a rămas mai puţin de o săptămână până la scrutin. Mulţi dintre locuitorii Transnistriei spun că nu vor merge la alegeri şi pentru că nu vor fi amenajate urne de vot pe teritoriul Transnistriei. Nu credeţi că refuzul adminsitraţiei de la Tiraspol de a deschide secţii de votare în Transnistria, aşa cum a a făcut-o pentru alegerile din Rusia, reprezintă o discriminare a cetăţenilor moldoveni ce locuiesc în regiune şi o încălcare a dreptului de vot al lor?
Vladimir Coval: De fapt, şi preşedintele CEC de la Tiraspol şi alţi conducători au declarat că CEC a Republicii Moldova nu a solicitat la aceste alegeri deschiderea secţiilor de votare în Transnistria. Nimeni nu le interzice cetăţenilor moldoveni să voteze la Varniţa sau în alte părţi dar nici o recţie pozitivă a autorităţilor la acest lucru nu se observă. Ca jurnalist pot să spun că nici la nivel oficial şi nici interuman nu observ o prea mare dorinţă a oamenilor de a participa la aceste alegeri. Sigur că se vor găsi oameni care vor merge să voteze la punctele de votare de peste Nistru, dar procentul acestora nu va fi atât de mare încât să schimbe ceva în configuraţia politică din Moldova. Cu toate acestea, să numim acest lucru discriminare cred că e prea răsunător. Cred că în acest caz poziţia conducerii transnistrene care este, cel puţin aşa declară, indiferentă de ce se va schimba după alegeri în Moldova, este împărtăşită şi de cea mai mare parte a oamenilor simpli.
Europa Liberă: Dle Coval, vă mulţumim. Am discutat cu redactorul-şef adjunct al oficiosului de la Tiraspol “Adevărul Nistrean”, Vladimir Coval.
Corespondenta naostră Valeria Vitu a încercat să afle pe teren cât de informaţi sunt locuitorii Transnistriei despre alegerile din Modlova şi dacă sunt dispuşi să meargă la vot peste Nistru.
Elena este moldoveancă, mamă a doi copii şi locuieşte în Slobozia. Nu o interesează prea mult alegerile din R.Moldova. Spune că nu va merge să voteze pentru că nu are bani pentru drum: "Toţi moldovenii vor merge să voteze în Varniţa. Ştim că vor avea loc alegeri în R.Moldova la 5 aprilie. Eu nu voi merge să votez pentru că nu am bani. Nici nu cunosc partidele politice. Mai bine de aceşti bani îmi hrănesc copilul, decât să plătesc transportul."
De la o altă locuitoare din Slobozia, Tamara, aflu că merge la votare în partea dreaptă a Nistrului de fiecare dată. În acest an, nu ştie ce va face: "Mai înainte se organiza transport, oamenii plecau la Varniţa, în orăşelul Ştefan -Vodă şi votau. Da acum nu ştiu cum va fi.Vrem să mergem în acest an la votare dar nu ştim nici un partid politic. Nu se face agitaţie electorală. Doar la televiziunea transnistreană mai putem afla ceva. Oamenii nu au de unde să se informeze."
În raionul Slobozia, de alfel ca şi în oraşele Tiraspol şi Bender nu am zărit nici un afiş sau panou electoral ale candidaţilor moldoveni, înscrişi în cursa electorală pentru alegerile din 5 aprilie din R.Moldova.
"Puţină propagandă se face aici, nu ştim nici data legerilor sfârşitul lui martie sau la începutul lui aprilie, ne spune Constantin de la Tiraspol. Despre asta nu se vorbeşte aici, dar dacă se vorbeşte, atunci foarte negativ…. Mai aflăm câte ceva de la televizor, ziarele locale nu scriu despre asta, dar ziare moldoveneşti aici nu se aduc. Doar dacă le-aş suna prietenilor din Chişinău ei mi-ar povesti ceva despre alegeri şi despre partide. Eu personal sunt cetăţean al Rusiei, dar am prieteni cu cetăţenie moldovenească care şi-ar putea folosi dreptul de vot, dar ei nu prea ştiu nimic despre candidaţi, chiar dacă ar vota, ar trebui să meargă la Varniţa sau la Chişinău."
Iată şi opinia unei alte locuitoare a Tiraspolului, Eugenia: "Mi se întâmplă să merg des la Chişinău şi văd pe toate străzile informaţie elctorală. Aici la Tiraspol desigur că nu poţi vedea nimic de felul ăsta. Aici practic nu există informaţie despre alegerile din Moldova, suntem nevoţi să căutăm ziare moldoveneşti. Cred ca aici nu poatre fi vorba de vreo campanie electorală pentru Parlamentul Moldovei pentru că autorităţile nu ar admite aşa ceva. Nu trebuie să uităm că e un stat poliţienesc aici. Republică post sovitică în tot sensul cuvântului. Totul a rămas pe vechi, nimic nu s-a schimbat. Eu nu aştept nici o schimbare în viitor deoarece dacă nu ar fi Smirnov poate că ceva s-ar putea rezolva dar el este atît de … de neclintit că puţin probabil să se schimbe ceva. Doar dacă s-ar găsi oameni tineri care îl pot convinge, dar vedeţi că banii rezolvă totul, totul e în mâinile lui, oraşul cu atât mai mult… E regretabil desigur dar cred că aici e nevoie de alte forţe pentru a schimba ceva."
În stânga Nistrului nu va fi deschisă nici o secţie de votare, cei aproape peste 200 de mii de cetăţeni cu drept de vot fiind nevoiţi să ajungă în satele din partea dreaptă a Nistrului. Potrivit Asociaţiei Promo-LEX, organizaţie ce îşi propune să apere drepturile persoanelor din stânga Nistrului, alegătorii din regiunea transnistreană sunt discriminaţi în exercitarea dreptului la vot în raport cu cetăţenii din alte regiuni ale ţării. Alegătorii din regiune vor putea merge în zece secţii de votare deschise în dreapta Nistrului. Valeria Viţu, pentru Radio Europa Liberă
Mulţumesc Valeria. Acest reportaj a fost ultimul din emisiunea de astăzi. Înainte de a ne lua la revedere, vă reamintesc, dragi ascultători, că Radio Europa Liberă va relata despre mersul alegerilor pentru Parlamentul Republicii Moldova în trei emisiuni în emisie directă în ziua scrutinului, 5 aprilie. Duminică, la orele 13, 15 şi 18 vor transmise în direct trei emisiuni în care corespondenţii Europei Libere vor relata despre desfăşurarea procedurii de vot în diferite localităţi, inclusiv de la secţiile de votare deschise pentru locuitorii Transnistriei. Vă invităm să aflaţi mai multe detalii pe pagina nouă a Europei Libere din internet www.europalibera.org. Viorica Zaharia vă urează o săptămână reuşită. Aici e Radio Europa Liberă.
Liderul de la Tiraspol Igor Smirnov i-a declarat săptămâna trecută indezirabili în regiunea pe care o controlează pe trei diplomați occidentali, ambasadorul american în Moldova, Asif Chaudry, Petr Kypr şi pe Kalman Miszei, în semn de răspuns faţă de prelungirea interdicţiei de călătorie în spaţiul Uniunii Europene și in Statele Unite a 19 lideri din regiunea transnistreana, printre care Igor Smirnov.
****
Reprezentatul Uniunii Europene la Chişinau Kalman Miszei a declarat Europei Libere că nu înţelege decizia autorităţilor de la Tiraspol de a-i interzice accesul în regiunea transnistreană şi că astfel de decizii nu favorizează reluarea negocierilor aşa cum s-a angajat la Moscova însuşi Igor Smirnov. Ambasadorul Cehiei la Chişinau, Petr Kypr, a cărui ţara deţine preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene ne-a declarat la rîndul său că nu intenţionează să se întîlnească cu persoane care deţin funcţii pe care nu le-au obţinut în mod democratic.
****
Preşedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin şi-a anulat vizita pe care urma să o facă la Tiraspol la 25 martie, după ce Igor Smirnov a anunţat restricţii de călătorie pentru diplomaţii occidentali acreditaţi la Chişinău. “Partea transnistriană nu este pregătită să respecte angajamentele asumate în vederea reluării dialogului” – se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Reintegrării, emis pentru a explica anularea întrevederii.
****
Comisia Electorală Centrală de la Chişinău a acreditat 1350 de observatori naţionali şi internaţionali pentru alegerile parlamentare din 5 aprilie pentru Parlamentul Republicii Moldova. Cei mai mulți observatori interni sînt de la Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului din Moldova. De asemenea, a fost acreditat un grup numeros de observatori din partea OSCE.
***
Tranşa a doua din ajutorul umanitar rusesc acordat Transnistriei – 242 milioane de ruble ruseşti - a intrat vineri pe conturile Sovietului Suprem de la Tiraspol, anunţă agenţia Novâi Reghion. Din aceşti bani în lunile aprilie, mai şi iunie se vor plăti adaosuri la pensii de câte 15 dolari. O primă tranşă – de 7 milioane de dolari – a fost alocată Transnistriei la sfârşitul lunii februarie. Sovietul Suprem transnistrean a solicitat Rusiei la 19 decembrie să acorde ajutor financiar Transnistriei invocand dificultăţi financiare generate de criza economic globală.
******
Compania rusă de stat Gazprom a avertizat din nou Ucraina să nu înceapă modernizarea sistemului de gazoducte fără să consulte în prealabil Moscova.
Gazprom susţine că orice schimbare ar putea opri fluxul de gaze din Rusia si Asia centrală spre Europa. Luni, Uniunea Europeană s-a angajat să sprijine financiar planul Ucrainei de a moderniza sistemul de conducte ucrainian.
****
Un tribunal din Georgia a ordonat arestarea preventivă pe timp de 2 luni a 8 membri ai unor partide de opozitie, sub acuzația că ar fi cumpărat ilegal arme şi că ar încerca să pună la cale o lovitură de stat şi acte teroriste. Poliția georgiană a difuzat în aceasta saptămină mai multe inregistrari video care arătau persoane ce ar fi încercat să cumpere arme Kalaşnikov şi lansatoare de rachete şi discuţiile dintre ei, care ar fi indicat, potrivit poliţiei georgiene, intenţia unor acţiuni destabilizatoare. Majoritatea celor reţinuţi fac parte din Mișcarea Democratică – Georgia Unită, condusă de fostul preşedinte al parlamentului de la Tbilisi, Nino Burdjanadze. Opoziția plănuieşte un important miting pentru 9 aprilie si susţine că acţiunile poliției sînt de intimidare
---------------.
Acum mai mult de o lună, vă relatam, dragi ascultători, cazul unei familii cu trei copii de vârstă şcolară din oraşul Dubăsari, care a rămas fără surse de existenţă după ce administraţia locală a refuzat în repetate rânduri să le plătească indemnizaţii pentru întreţinerea copiilor. Vă spuneam de asemenea, că familia a ajuns în această situaţie după ce mama a plecat din familie, dându-şi acordul ca băieţii să locuiască cu tatăl, iar acesta nu reuşeşte să-şi găsească un loc de muncă. Pentru că cei din familia Căldare sunt şi cetăţeni ai Republicii Moldova, despre situaţia lor au fost informate şi serviciile de asistenţă socială ale Republicii Moldova, dar şi avocatul copilului. Cu ce s-au soldat aceste demersuri şi care este situaţia familiei Căldare la acest moment aflaţi din materialul următor. Liliana Barbăroşie:
La sugestia unor jurişti moldoveni, tatăl copiilor, Constantin Căldare, a depus, în luna februarie, la casa teritorială de asistenţă socială Dubăsari, o cerere prin care solicita să i se achite indemnizaţii pentru întreţinerea celor trei băieţi ai săi din bugetul Republicii Moldova. Solicitarea a fost respinsă, motivându-se că familia, deşi deţine cetăţenia Republicii Moldova, nu locuieşte pe teritoriul deservit de CTAS, adică în dreapta Nistrului.
Pentru moment, Ministerul Protecţiei Sociale ne-a anunţat că familia Căldare va primi totuşi, un ajutor material unic de la Fondul local Dubăsari de susţinere socială a populaţiei la sfârşitul lunii martie, iar un alt ajutor material ar urma să le fie acordat, la solicitarea ministerului, de la Agenţia Rezerve Materiale a Guvernului. Avocatul copilului, Tamara Plămădeală spune că va merge în câteva zile la familia Căldare pentru a le transmite şi ea o sumă de bani, pachete cu alimente şi produse de igienă, donate în urma demersului său de OSCE. Ombudsmenul spune că în pofida acestor soluţii de moment, va continua să facă demersuri pentru ca familiei să i se plătească indemnizaţii pentru creşterea copiilor din bugetul Republicii Moldova.
"Chiar dacă autorităţile RM nu au pârghii de control a informaţiei prezentate de familiile care solicit alocaţii de stat şi provin din regiunea transnistreană, cel puţin familiilor care se adresează şi prezintă acte, aşa cum a prezentat familia Căldare şi a dovedit că i s-a refuzat inclusiv prin judecată achitarea alocaţiei, cred că ar exista posibilitatea să aibă acces la structurile noastre de stat ca să depună o cerere şi să i se acorde acest ajutor", spune Tamara Plămădeală.
Tatăl copiilor, Constantin Căldare spune că aşteaptă acest ajutor ca cel puţin de Paşte copiii să fie aprovizionaţi cu strictul necesar. El povesteşte că situaţia familiei nu s-a schimbat. A încercat să se angajze chiar şi ca hamal la Chişinău pentru zilele de wek-end, astfel încât în zilele când băieţii merg la şcoală să poată avea grijă de ei, însă angajatorii nu au acceptat un asemenea regim.
După ce a epuizat căile în justiţia transnistreană, Constantin Căldare spune că este hotărât să conteste în instanţele constituţionale refuzul de a i se plăti indemnizaţiile de la bugetul Republicii Moldova, deocamdata insa nu-şi poate permite cel puţin să plătească taxa de stat.
Multumesc Liliana Barbăroşie. Vom continua şi în emisiunile viitoare să vă informăm despre soluţiile – dacă vor fi găsite – pentru acest caz dar şi despre situaţia altor familii în dificultate din regiunea transnistreana.
------------------
Revenim în actualitate cu invitatul emisiunii de azi, redactorul-şef adjunct al publicaţiei administraţiei de la Tiraspol “Adevarul Nistrean”, Vladimir Coval. Dle Coval, săptămâna trecută, aşa cum am auzit şi la ştiri, Tiraspolul le-a interzis intrarea în regiune a doi diplomaţi europeni şi unuia american. Ca răspuns, preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin şi-a contramandat întrevederea programată pentru 25 martie cu Igor Smirnov. Se poate vorbi despre o nouă ruptură după cel puţin anunţata la Moscova încălzire a relaţiilor dintre Chişinău şi Tiraspol?
Vladimir Coval: E o plasare a mingii de tenis de pe un mal pe altul după întâlnirea trilaterală de la Moscova. Deşi atunci s-a anunţat formal despre o apropiere de poziţii dintre Transnirtria şi Moldova, acest fapt, refuzul preşedintelui Voronin de a veni la Tiraspol vorbeşte despre faptul că cele două părţi, cei doi lideri, pot să discute şi să cadă de accord în anumite chestiuni doar în prezenţa unor parteneri de dialog mai puternici. În acest caz e vorba de Rusia, pentru că până în ultimul moment existau semne de întrebare dacă va avea loc trilaterala de la Moscova sau nu, doar presiunea din partea Rusiei, cred , l-a făcut pe Voronin să meargă la Moscova. Cred că de fapt, cu o săptămână şi jumătate înainte de alegerile din Moldova Vladimir Voronin nu avea nevoie de această întrevedere la Tiraspol. Pentru că de facto el nu mai este preşedinte şi reprezentant al Republicii Moldova în aceste negocieri. Cât priveşte interdicţia, despre introducerea ei s-a vorbit încă la întrevederea de la Moscova, cel puţin aşa a spus Igor Smirnov la o conferinţă de presă. El a spus că e o măsură de răspuns la prelungirea de către UE si SUA a interdicţiei de viză conducătorilor Transnistriei. Deci Vladimir Voronin ştia încă de atunci că vor fi introduce asemenea interdicţii pentru diplomaţii străini şi totuşi vizita la Tiraspol totuşi fusese programată. Interdicţia a fost doar un pretext pentru anularea întrevederii de la Tiraspol. Astfel, s-a văzut încă o dată că aceste negocieri se poartă doar de dragul negocierilor şi nu pentru rezolvarea cu adevărat a problemei transnistrene.
Europa Liberă: Dle Coval, dacă tot aţi atins subiectul alegerilor din Republica Moldova, iată că a rămas mai puţin de o săptămână până la scrutin. Mulţi dintre locuitorii Transnistriei spun că nu vor merge la alegeri şi pentru că nu vor fi amenajate urne de vot pe teritoriul Transnistriei. Nu credeţi că refuzul adminsitraţiei de la Tiraspol de a deschide secţii de votare în Transnistria, aşa cum a a făcut-o pentru alegerile din Rusia, reprezintă o discriminare a cetăţenilor moldoveni ce locuiesc în regiune şi o încălcare a dreptului de vot al lor?
Vladimir Coval: De fapt, şi preşedintele CEC de la Tiraspol şi alţi conducători au declarat că CEC a Republicii Moldova nu a solicitat la aceste alegeri deschiderea secţiilor de votare în Transnistria. Nimeni nu le interzice cetăţenilor moldoveni să voteze la Varniţa sau în alte părţi dar nici o recţie pozitivă a autorităţilor la acest lucru nu se observă. Ca jurnalist pot să spun că nici la nivel oficial şi nici interuman nu observ o prea mare dorinţă a oamenilor de a participa la aceste alegeri. Sigur că se vor găsi oameni care vor merge să voteze la punctele de votare de peste Nistru, dar procentul acestora nu va fi atât de mare încât să schimbe ceva în configuraţia politică din Moldova. Cu toate acestea, să numim acest lucru discriminare cred că e prea răsunător. Cred că în acest caz poziţia conducerii transnistrene care este, cel puţin aşa declară, indiferentă de ce se va schimba după alegeri în Moldova, este împărtăşită şi de cea mai mare parte a oamenilor simpli.
Europa Liberă: Dle Coval, vă mulţumim. Am discutat cu redactorul-şef adjunct al oficiosului de la Tiraspol “Adevărul Nistrean”, Vladimir Coval.
Corespondenta naostră Valeria Vitu a încercat să afle pe teren cât de informaţi sunt locuitorii Transnistriei despre alegerile din Modlova şi dacă sunt dispuşi să meargă la vot peste Nistru.
Elena este moldoveancă, mamă a doi copii şi locuieşte în Slobozia. Nu o interesează prea mult alegerile din R.Moldova. Spune că nu va merge să voteze pentru că nu are bani pentru drum: "Toţi moldovenii vor merge să voteze în Varniţa. Ştim că vor avea loc alegeri în R.Moldova la 5 aprilie. Eu nu voi merge să votez pentru că nu am bani. Nici nu cunosc partidele politice. Mai bine de aceşti bani îmi hrănesc copilul, decât să plătesc transportul."
De la o altă locuitoare din Slobozia, Tamara, aflu că merge la votare în partea dreaptă a Nistrului de fiecare dată. În acest an, nu ştie ce va face: "Mai înainte se organiza transport, oamenii plecau la Varniţa, în orăşelul Ştefan -Vodă şi votau. Da acum nu ştiu cum va fi.Vrem să mergem în acest an la votare dar nu ştim nici un partid politic. Nu se face agitaţie electorală. Doar la televiziunea transnistreană mai putem afla ceva. Oamenii nu au de unde să se informeze."
În raionul Slobozia, de alfel ca şi în oraşele Tiraspol şi Bender nu am zărit nici un afiş sau panou electoral ale candidaţilor moldoveni, înscrişi în cursa electorală pentru alegerile din 5 aprilie din R.Moldova.
"Puţină propagandă se face aici, nu ştim nici data legerilor sfârşitul lui martie sau la începutul lui aprilie, ne spune Constantin de la Tiraspol. Despre asta nu se vorbeşte aici, dar dacă se vorbeşte, atunci foarte negativ…. Mai aflăm câte ceva de la televizor, ziarele locale nu scriu despre asta, dar ziare moldoveneşti aici nu se aduc. Doar dacă le-aş suna prietenilor din Chişinău ei mi-ar povesti ceva despre alegeri şi despre partide. Eu personal sunt cetăţean al Rusiei, dar am prieteni cu cetăţenie moldovenească care şi-ar putea folosi dreptul de vot, dar ei nu prea ştiu nimic despre candidaţi, chiar dacă ar vota, ar trebui să meargă la Varniţa sau la Chişinău."
Iată şi opinia unei alte locuitoare a Tiraspolului, Eugenia: "Mi se întâmplă să merg des la Chişinău şi văd pe toate străzile informaţie elctorală. Aici la Tiraspol desigur că nu poţi vedea nimic de felul ăsta. Aici practic nu există informaţie despre alegerile din Moldova, suntem nevoţi să căutăm ziare moldoveneşti. Cred ca aici nu poatre fi vorba de vreo campanie electorală pentru Parlamentul Moldovei pentru că autorităţile nu ar admite aşa ceva. Nu trebuie să uităm că e un stat poliţienesc aici. Republică post sovitică în tot sensul cuvântului. Totul a rămas pe vechi, nimic nu s-a schimbat. Eu nu aştept nici o schimbare în viitor deoarece dacă nu ar fi Smirnov poate că ceva s-ar putea rezolva dar el este atît de … de neclintit că puţin probabil să se schimbe ceva. Doar dacă s-ar găsi oameni tineri care îl pot convinge, dar vedeţi că banii rezolvă totul, totul e în mâinile lui, oraşul cu atât mai mult… E regretabil desigur dar cred că aici e nevoie de alte forţe pentru a schimba ceva."
În stânga Nistrului nu va fi deschisă nici o secţie de votare, cei aproape peste 200 de mii de cetăţeni cu drept de vot fiind nevoiţi să ajungă în satele din partea dreaptă a Nistrului. Potrivit Asociaţiei Promo-LEX, organizaţie ce îşi propune să apere drepturile persoanelor din stânga Nistrului, alegătorii din regiunea transnistreană sunt discriminaţi în exercitarea dreptului la vot în raport cu cetăţenii din alte regiuni ale ţării. Alegătorii din regiune vor putea merge în zece secţii de votare deschise în dreapta Nistrului. Valeria Viţu, pentru Radio Europa Liberă
Mulţumesc Valeria. Acest reportaj a fost ultimul din emisiunea de astăzi. Înainte de a ne lua la revedere, vă reamintesc, dragi ascultători, că Radio Europa Liberă va relata despre mersul alegerilor pentru Parlamentul Republicii Moldova în trei emisiuni în emisie directă în ziua scrutinului, 5 aprilie. Duminică, la orele 13, 15 şi 18 vor transmise în direct trei emisiuni în care corespondenţii Europei Libere vor relata despre desfăşurarea procedurii de vot în diferite localităţi, inclusiv de la secţiile de votare deschise pentru locuitorii Transnistriei. Vă invităm să aflaţi mai multe detalii pe pagina nouă a Europei Libere din internet www.europalibera.org. Viorica Zaharia vă urează o săptămână reuşită. Aici e Radio Europa Liberă.