Opt structuri statale din Moldova au dreptul de a asculta apelurile telefonice - cum rămîne cu protecţia vieţii private?
După ce în presă au ajuns fragmente din presupuse convorbiri telefonice purtate de primarului Dorin Chirtoacă, subiectul legalităţii interceptării convorbirilor telefonice a revenit în actualitate. Încă în februarie 2009 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recomandat Republicii Moldova să revadă legislaţia refritoare la permisiunea interceptărilor, notând anumite riscuri pentru protecţia vietii private. Autorităţile de la Chişinău însă nu au modificat legislaţia, ci dimpotrivă au atacat hotărârea Curţii în Marea Cameră, o decizie finală fiind aşteptată de la CEDO în aproximativ o lună.
Actualmente legislaţia permite mai multor structuri de stat să intercepteze convorbirile telefonice şi anume Ministerului de Interne, Ministerului Apărării, Serviciului de Informaţii şi Securitate, Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentului Controlului Vamal, Departamentului instituţiilor penitenciare, Departamentului trupelor de grăniceri şi Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Pentru a proceda la ascultarea discuţiilor trebuie să existe o suspiciune serioasă de infracţiune şi o autorizare a judecătorului de instrucţie.
Dacă e să invocăm exemplul deja amintit, nu este clar dacă a existat o autorizare legală pentru interceptarea convorbirii primarului. Iată ce spune avocatul Vladislav Gribincea: "Interceptările au avut loc la ora 11 pe data de 7. În dimineaţa zilei de 7, adică în jurul orei 9 procurorii Procuraturii Generale au emis o ordonanţă de pornire a urmăririi penale. Dlui Chirtoacă i-a fost interceptată convorbirea telefonică la ora 11. Pentru ca la ora 11 în cadrul acestei urmăriri penale să fi avut loc interceptarea trebuia ca deja la această oră să existe o încheiere a judecătorului de instrucţie de autorizare a interceptării. În două ore acest lucru este imposibil".
Pentru situaţii deosebite, urgente, legea permite inceperea interceptarii telefonice fără autorizare dar cu posibilitatea ca în 24 de ore judecătorul de instrucţie să analizeze oportunitatea interceptării respective şi să o autorizeze post-factum sau să o interzică urmînd ca discuţia imprimată pe bandă să fie nimicită.
Juriştii admit că în cazul primarului, procuratura a putut folosi această prevedere. Cel mai probabil, spun profesioniştii în domeniu, anume în spatele acestei prevederi se şi ascund organele de drept atunci când interceptează convorbirile abuziv.
Generalul Victor Catan, fost ministru de Interne: "Unele interceptări se fac pur şi simplu în cadrul controlului persoanei respective şi dacă cineva a spus ceva şi dacă este necesar de a considera ca probă în dosarul penal, interceptările se duc la judecătorul de instrucţie şi cu data din urmă se autorizează. Eu m-am priceput de lucrul ăsta după ce au fost divulgate convorbirile telefonice ale unor lideri din opoziţie în timpul manifestaţiilor respective".
Chiar şi nemodificată, legislaţia nu e tocmai deficitară la acest captol, crede fostul ministru, totul e cum se aplică: "Eu ştiu precis că şi pe mine chiar şi acuma, ne ascultă cineva. Caută nişte poziţii, gânduri ale noastre ca să cunoască ce intenţii avem mai departe. Noi nu suntem protejaţi sub nici o formă de interceptarea convorbirilor telefonice. Asta devine o încălcare flagrantă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului".
Europa Liberă: Dar dacă eu nu am bănuieli?
Anatol Plugaru: "Rămâneţi controlată în continuare fără ca să vă daţi seama. Problema cea mai gravă este în asigurarea condiţiilor de realizare a prevederilor legii, în voinţa politică dacă vreţi".
Convorbirea interceptată, care are valoare de probă într-un dosar penal, poate fi divulgată - şi îşi păstrează statutul de probă - doar dacă există un act al organului de urmărire penală referitor la deconspirare. Pentru ca probele să fie deconspirate, trebuie să existe motive serioase. În cazul Chirtoacă, nu au existat asemenea motive, spun juriştii.
Procuratura Generală însă a respins până acum, prin declaraţii de presă, toate acuzaţiile formulate de avocaţi şi de către Dorin Chirtoacă, referitoare la lipsa temeiului legal pentru interceptarea şi divulgarea convorbirii telefonice. Polemica pe aceasta temă va continua în instanţă, unde primarul are de gînd să scoată în vileag acţiunile abuzive, la părerea sa, ale Procuraturiii.
Actualmente legislaţia permite mai multor structuri de stat să intercepteze convorbirile telefonice şi anume Ministerului de Interne, Ministerului Apărării, Serviciului de Informaţii şi Securitate, Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentului Controlului Vamal, Departamentului instituţiilor penitenciare, Departamentului trupelor de grăniceri şi Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Pentru a proceda la ascultarea discuţiilor trebuie să existe o suspiciune serioasă de infracţiune şi o autorizare a judecătorului de instrucţie.
Dacă e să invocăm exemplul deja amintit, nu este clar dacă a existat o autorizare legală pentru interceptarea convorbirii primarului. Iată ce spune avocatul Vladislav Gribincea: "Interceptările au avut loc la ora 11 pe data de 7. În dimineaţa zilei de 7, adică în jurul orei 9 procurorii Procuraturii Generale au emis o ordonanţă de pornire a urmăririi penale. Dlui Chirtoacă i-a fost interceptată convorbirea telefonică la ora 11. Pentru ca la ora 11 în cadrul acestei urmăriri penale să fi avut loc interceptarea trebuia ca deja la această oră să existe o încheiere a judecătorului de instrucţie de autorizare a interceptării. În două ore acest lucru este imposibil".
Pentru situaţii deosebite, urgente, legea permite inceperea interceptarii telefonice fără autorizare dar cu posibilitatea ca în 24 de ore judecătorul de instrucţie să analizeze oportunitatea interceptării respective şi să o autorizeze post-factum sau să o interzică urmînd ca discuţia imprimată pe bandă să fie nimicită.
Juriştii admit că în cazul primarului, procuratura a putut folosi această prevedere. Cel mai probabil, spun profesioniştii în domeniu, anume în spatele acestei prevederi se şi ascund organele de drept atunci când interceptează convorbirile abuziv.
Generalul Victor Catan, fost ministru de Interne: "Unele interceptări se fac pur şi simplu în cadrul controlului persoanei respective şi dacă cineva a spus ceva şi dacă este necesar de a considera ca probă în dosarul penal, interceptările se duc la judecătorul de instrucţie şi cu data din urmă se autorizează. Eu m-am priceput de lucrul ăsta după ce au fost divulgate convorbirile telefonice ale unor lideri din opoziţie în timpul manifestaţiilor respective".
Chiar şi nemodificată, legislaţia nu e tocmai deficitară la acest captol, crede fostul ministru, totul e cum se aplică: "Eu ştiu precis că şi pe mine chiar şi acuma, ne ascultă cineva. Caută nişte poziţii, gânduri ale noastre ca să cunoască ce intenţii avem mai departe. Noi nu suntem protejaţi sub nici o formă de interceptarea convorbirilor telefonice. Asta devine o încălcare flagrantă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului".
Europa Liberă: Dar dacă eu nu am bănuieli?
Anatol Plugaru: "Rămâneţi controlată în continuare fără ca să vă daţi seama. Problema cea mai gravă este în asigurarea condiţiilor de realizare a prevederilor legii, în voinţa politică dacă vreţi".
Convorbirea interceptată, care are valoare de probă într-un dosar penal, poate fi divulgată - şi îşi păstrează statutul de probă - doar dacă există un act al organului de urmărire penală referitor la deconspirare. Pentru ca probele să fie deconspirate, trebuie să existe motive serioase. În cazul Chirtoacă, nu au existat asemenea motive, spun juriştii.
Procuratura Generală însă a respins până acum, prin declaraţii de presă, toate acuzaţiile formulate de avocaţi şi de către Dorin Chirtoacă, referitoare la lipsa temeiului legal pentru interceptarea şi divulgarea convorbirii telefonice. Polemica pe aceasta temă va continua în instanţă, unde primarul are de gînd să scoată în vileag acţiunile abuzive, la părerea sa, ale Procuraturiii.