Paradigma Parcani: arendare pe 99 de ani a unor terenuri luate cu japca
Locuitorii satului Parcani situat in regiunea transnistreană încearcă să-şi apere de câţiva ani dreptul la proprietate după ce pământurile lor au fost date în arendă unor antreprenori pe 99 de ani printr-o decizie adoptata de administratia de la Tiraspol, contrar normelor legale valabile in Republica Moldova . Fiodor Dizov, un locuitor al satului, spune că din cei 11 mii de săteni, 2500, care au muncit în fostul kolhoz, deţin cote de teren de câte 2,13 ha. Ei însă nu le pot folosi, spune Dizov, şi nici antreprenorii care prelucrează pământurile lor nu le plătesc ţăranilor vreo compensaţie.
"Avem un document emis de administraţia locală potrivit căruia fiecare din cei 2500 de săteni ce au muncit în kolhoz este cotaş. În baza acestui document noi trebuie să primim ceva, nişte dividende, cum s-a făcut în Moldova, în Ucraina. Anul trecut dl Pasiutin, care este unul din antreprenori, ne-a dat câte 27 de kilograme de ceapă şi gata, cu anii nu ne mai dă nimic. Mâncaţi ceapă. Ceapa e un produs bun, bineînţeles, dar ne-ar trebui şi ceva grâu, să putem coace pâine".
Faptul că se încalcă dreptul la proprietate al sătenilor de la Parcani îl recunosc până şi unii deputaţi de la Tiraspol. Pentru că nu i-am găsit pe cei doi antreprenori de la Parcani, l-am contactat pe deputatul Efimii Koval, preşedintele comisiei pentru agricultură din legislativul transnistrean: "Pământul a fost dat altuia înainte de a se reforma gospodăria lor şi înainte ca ei să primească cote de teren. Abia atunci când au început să dea pământurile altora, cei de la Parcani au început să reformeze kolhozul. Deci ei au mers oarecum în urma procesului. Totuşi, legea nu interzice aşa ceva. Pământurile au vost date în 2003-2004, dar reformarea a început în 1998-1999. Deci reiese că ei şi sunt cotaşi dar şi nu sunt".
Acum ţăranii de la Parcani se judecă în instanţele transnistrene revendicând obligarea anatreprenorilor să le plătească compensaţii pentru că folosesc terenurile lor. „Am cere terenurile înapoi, spune Fidor Dizov, dar nu le putem prelucra pentru că majoritatea suntem pensionari şi nu avem utilaje”. Două instanţe transnistrene nu le-au dat câştig de cauză, aşa că ei aşteaptă acum o decizie a instanţei supreme de la Tiraspol, după care vor apela la CEDO, spun ei.
Juristul asociaţiei PROMO-LEX din Chişinău, Alexandru Postică are însă o altă viziune a faptului cum pot fi repuşi în drepturi ţăranii de la Parcani: "Cred că sunt două soluţii: soluţionarea politică a difrendului transnistrean şi ajungerea astfel la un compromis, şi a doua cale - o decizie a Curţii Europene a Drepturilor Omului în acest caz în care FR şi RM să fie obligate să repună în drepturi aceste persoane. Nu văd nici o perspectivă pentru rezolvarea în instanţele naţionale a acestei probleme, deoarece este o violare clară a art. 13 în coroborare cu art.1 din protcolul adiţional la convenţia europeană.
Europa Liberă: Să presupunem că ar putea fi o decizie favorabilă de la CEDO. Dar ea va trebui executată de autorităţile de la Tiraspol.
Alexandru Postică: Cred că o hotărâre în acest sens va fi greu executată, dar având în vedere influienţa Rusiei asupra autorităţilor de la Tiraspol, cred că într-un final va fi executată.
După modelul satului Parcani mii de hectare de terenuri din regiunea transnsitreană au fost date în arendă prin decrete ale lui Igor Smirnov unor companii pe o perioadă de 99 de ani. Ministerul reintegrării de la Chişinău, căruia i-am solicitat o informaţie la acest subiect, ne-a răspuns doar că asemenea cazuri sunt înregistrate în mai mult raioane transnistrene, dar că Chişinăul nu poate interveni în vreun fel înainte ca diferendul transnistrean să fie rezolvat.
"Avem un document emis de administraţia locală potrivit căruia fiecare din cei 2500 de săteni ce au muncit în kolhoz este cotaş. În baza acestui document noi trebuie să primim ceva, nişte dividende, cum s-a făcut în Moldova, în Ucraina. Anul trecut dl Pasiutin, care este unul din antreprenori, ne-a dat câte 27 de kilograme de ceapă şi gata, cu anii nu ne mai dă nimic. Mâncaţi ceapă. Ceapa e un produs bun, bineînţeles, dar ne-ar trebui şi ceva grâu, să putem coace pâine".
Faptul că se încalcă dreptul la proprietate al sătenilor de la Parcani îl recunosc până şi unii deputaţi de la Tiraspol. Pentru că nu i-am găsit pe cei doi antreprenori de la Parcani, l-am contactat pe deputatul Efimii Koval, preşedintele comisiei pentru agricultură din legislativul transnistrean: "Pământul a fost dat altuia înainte de a se reforma gospodăria lor şi înainte ca ei să primească cote de teren. Abia atunci când au început să dea pământurile altora, cei de la Parcani au început să reformeze kolhozul. Deci ei au mers oarecum în urma procesului. Totuşi, legea nu interzice aşa ceva. Pământurile au vost date în 2003-2004, dar reformarea a început în 1998-1999. Deci reiese că ei şi sunt cotaşi dar şi nu sunt".
Acum ţăranii de la Parcani se judecă în instanţele transnistrene revendicând obligarea anatreprenorilor să le plătească compensaţii pentru că folosesc terenurile lor. „Am cere terenurile înapoi, spune Fidor Dizov, dar nu le putem prelucra pentru că majoritatea suntem pensionari şi nu avem utilaje”. Două instanţe transnistrene nu le-au dat câştig de cauză, aşa că ei aşteaptă acum o decizie a instanţei supreme de la Tiraspol, după care vor apela la CEDO, spun ei.
Juristul asociaţiei PROMO-LEX din Chişinău, Alexandru Postică are însă o altă viziune a faptului cum pot fi repuşi în drepturi ţăranii de la Parcani: "Cred că sunt două soluţii: soluţionarea politică a difrendului transnistrean şi ajungerea astfel la un compromis, şi a doua cale - o decizie a Curţii Europene a Drepturilor Omului în acest caz în care FR şi RM să fie obligate să repună în drepturi aceste persoane. Nu văd nici o perspectivă pentru rezolvarea în instanţele naţionale a acestei probleme, deoarece este o violare clară a art. 13 în coroborare cu art.1 din protcolul adiţional la convenţia europeană.
Europa Liberă: Să presupunem că ar putea fi o decizie favorabilă de la CEDO. Dar ea va trebui executată de autorităţile de la Tiraspol.
Alexandru Postică: Cred că o hotărâre în acest sens va fi greu executată, dar având în vedere influienţa Rusiei asupra autorităţilor de la Tiraspol, cred că într-un final va fi executată.
După modelul satului Parcani mii de hectare de terenuri din regiunea transnsitreană au fost date în arendă prin decrete ale lui Igor Smirnov unor companii pe o perioadă de 99 de ani. Ministerul reintegrării de la Chişinău, căruia i-am solicitat o informaţie la acest subiect, ne-a răspuns doar că asemenea cazuri sunt înregistrate în mai mult raioane transnistrene, dar că Chişinăul nu poate interveni în vreun fel înainte ca diferendul transnistrean să fie rezolvat.