Un reportaj de la Doroţkai infirmă afirmaţiile şefului administraţiei raionului Dubăsari
Doamnelor şi domnilor, bună ziua, sunt Viorica Zaharia şi vă salut la emisiunea săptămânală a Europei Libere, Dialoguri.
Mai întâi vom asculta un buletin de ştiri, prezentat de Radu Benea:
În prima jumătate a acestui an acumulările la bugetul regiunii transnistrene au constituit 74 de procente din veniturile programate, iar şomajul a crescut de trei ori. Sunt cifre anunţate de şeful administraţiei transnistrene Igor Smirnov, citat de Agenţia Novâi reghion. Numărul şomerilor înregistraţi este acum în regiune de 11 mii, faţă de 2500 de şomeri în aceeaşi perioadă a anului trecut. Smirnov a declarat că aceşti indicatori ar fi o consecinţă a crizei economice globale.
****
La 2 septembrie Igor Smirnov a declarat la Tiraspol că Transnistria nu se va realipi niciodată la restul Republicii Moldova din cauza „valorilor ideologice diferite, a realităţilor curente, dar şi pentru că împotriva acestui act s-au pronunţat locuitorii regiunii în cadrul referendumului din 2006”.
Potrivit agenţiei de la Tiraspol Novâi Reghion, Smirnov a spus că patru din conflictele regionale apărute pe teritoriul fostei URSS – Abhazia, Osetia de Sud, Carabahul de Munte şi Transnistria – s-au soldat cu formarea a patru state dintre care două – cele de pe teritoriul Georgiei - sunt deja recunoscute.
Pe de altă parte, Chişinăul insistă pe rezolvarea conflictului transnistrean prin păstrarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi planifică, împreună cu mediatorii şi garanţii în conflict, să reia negocierile cu Tiraspolul în această toamnă.
****
Rusia va continua să plătească suplimente la pensii şi indemnizaţii locuitorilor regiunii transnistrene şi în anul 2010, a declarat săptămâna trecută la Tiraspol deputatul în Duma de Stat a Rusiei, Tatiana Iakovleva. Ea a vizitat Tiraspolul împreună cu alţi deputaţi ruşi ai Partidului proprezidenţial „Edinaia Rosiia”, fiind invitaţi de Evghenii Şeviciuc, fostul preşedinte al legislativului de la Tiraspol şi şef al Partidului „Obnovlenie” din Transnistria. Cu titlu de ajutor umanitar, Guvernul Rusiei plăteşte lunar, începând cu anul 2008, pensionarilor şi altor categorii sociale din regiune, câte un supliment de 15 dolari la pensii şi indemnizaţii.
****
Vladimir Voronin a anunţat că-şi va prezenta în această săptămână demisia din funcţia de preşedinte al Republicii Moldova şi va rămâne deputat. Potrivit Constituţiei, Voronin trebuie să decidă până la 14 septembrie dacă rămâne preşedinte în exerciţiu sau preia mandatul de deputat. Comuniştii, care au în noul Parlament de la Chişinău o fracţiune de 48 de mandate, nu au decis dacă vor vota pentru un preşedinte propus de Alianţa pentru Integrare Europeană, dar au repetat că nu renunţă la încercările să înfiinţeze o altă majoritate de centru-stânga. Totodată, comuniştii au admis divergenţele dintre PCRM şi noua Alianţă s-ar putea solda cu noi alegeri anticipate în anul viitor.
*****
La 8 septembrie Curtea Constituţională de la Chişinău urmează să decidă dacă noul preşedinte al Parlamentului, Mihai Ghimpu a fost ales conform legii sau nu. Asta după ce Partidul Comuniştilor a contestat la CC legalitatea alegerii lui Mihai Ghimpu în funcţia de preşedinte al Legislativului.
****
Ucraina şi Rusia spun că au rezolvat o nouă dispută privind livrările de gaze. Premierii Iulia Timoşenco şi Vladimir Putin au căzut de acord asupra termenilor furnizării de gaz rusesc, la o întâlnire avută în Polonia. Cei doi lideri au spus că s-au înţeles ca în viitorul apropiat livrările de gaze ruseşti către Ucraina să fie reduse cu aproximativ 20 la sută, iar în viitor să fie dimensionate în funcţie de nevoile pe termen scurt al ucrainienilor.
Vladimir Putin a mai spus că reprezentanţii companiilor de gaze din cele două ţări vor discuta detaliile noului sistem de plăţi luna viitoare, la Kharkiv.
******
Curtea Suprema a Rusiei a cerut deschiderea unei noi anchete în dosarul asasinării jurnalistei Anna Politkovskaia. Se împlinesc aproape 3 ani de când jurnalista a fost asasinata în scara blocului în care locuia la Moscova. Politkovskaia era cunoscută pentru articolele investigative foarte critice la adresa Kremlinului, legate mai ales de campania din Cecenia. Reluarea anchetei a fost cerută de secţia militară a Curţii Supreme.
******
Aşa cum aţi putut afla din ştiri, săptămâna aceasta la Chişinău au continuat disputele dintre partidul comuniştilor şi Alianţa pentru Integrare Europeană pe marginea constituirii structurilor de stat ale Republicii Moldova. În paralel, oficiali de la Tiraspol au continuat să acuze noua putere de la Chişinău de orientare proromânească şi proeuropeană, în condiţiile căreia realipirea Transnistriei la restul Moldovei ar fi imposibilă. Mai mult, şeful administraţiei raionului Dubăsari, Igor Mazur, subordonat autorităţilor transnistrene, a anunţat că după acutizarea tensiunilor politice de la Chişinău, mai mulţi locuitori ai satelor din zona de securitate de pe Nistru care se subordonează autorităţilor Republicii Moldova ar fi depus cereri colective la Dubăsari cerând cetăţenie transnistreană şi pensii din bugetul Transnistriei. O echipă a Europei Libere a vizitat recent unul din aceste sate, Doroţkaia:
Oamenii de la Dorotkaia, aflaţi la confluenţa a doua fluxuri informaţionale – unul dinspre Chişinău şi unul dinspre Tiraspol, se arată destul de informaţi despre cele ce se întâmplă la Chişinău. Ei spun că nu mai vor noi alegeri şi că aşteaptă instaurarea noii puteri ca să se convingă că nu le vor fi anulate înlesnirile de care beneficiază acum, la gaz şi curent, iar pensiile nu le vor fi plătite cu întârziere. Nu avem de ce să cerem pensii de la Transnistria pentru că ne ajunge ce primim acum, spun ei.
Totuşi, în jur de 50 de oameni din Doroţkaia îşi primesc, de câţiva ani, pensiile din bugetul Transnistriei. Acolo vârsta de pensionare e mai mică şi pensia e puţin mai mare, explică Maria Diordiev, care recunoaşte că a cerut acum doi ani pensie din bugetul transnistrean. Acum ea, în vârstă de 55 de ani, primeşte pensie într-o valută nerecunoscută altundeva decât în regiunea transnistreană – în ruble transnistrene.
„Doi ani de când primesc pensie din Transnistria, am ieşit la pensie pe copii, la 53 de ani, din Moldova aş fi ieşit la 57 de ani, dar eu ştiu dacă voi trăi până atunci sau nu? 500 de ruble fără compensaţii, cu compensaţie 660 de ruble. Ce să fac dacă aşa-i vremea? Trebuie să te duci unde îţi dau, unde ţi-e convenabil. Trebuie să hrăneşti copiii.”
Pe săteni îi ademenesc şi preţurile mai ales la produse alimentare în regiunea transnistreană, îmi explică dna Elena, vânzătoare la una din magazinele din Doroţkaia: „Intrati intr-un magazin de carne la Dubasari şi vedeţi cât costa, la Chişinău pulpele costa 46 de lei, iar la Dubăsari costă mai puţin de 20 de lei. O pensie la un pensionar în Transnistria este 1200 de lei, iar la noi, iată mama noastră primeşte 600 de lei. De asta oamenii şi se trag încolo”.
Toţi locuitorii satului Doroţkaia deţin cetăţenia Republicii Moldova. Cei care şi-au perfectat şi paşapoarte transnistrene, au facut-o de nevoie, îmi spune un alt locuitor al satului: „Avem pământuri peste Nistru şi nu poţi ajunge la ele fără să treci prin postul de control, unde ţi se cer actele. Vrea sau nu vrea, omul trebuie să aibă cetăţenie transnistreană, toate câmpurile sunt în partea aceea, trebuie să treacă permanent incolo şi încoace, fiecare familie se ciocneşte de problema asta, fiindcă au copii şi aici şi acolo, dacă se întâmplă ceva, mergem la spital în partea aceea, la Grigoriopol la spitalul central, acolo ne ducem. Pentru că totul e strâns legat. Dar să vă spun drept noi suntem o ţară. Şi trebuie să meargă înspre aceea ca să fim o ţară, nu să o dezbine, ci să fim un întreg, dar cine vrea să o dezbine, eu nu sunt pentru aceea”.
Localnicii de la Dorotkaia spun că deşi nu se simt marginalizaţi şi ce îi deranjează acum sunt doar posturile de control, au obosit totuşi de 18 ani de incertitudine şi îşi doresc rezolvarea conflictului transnistrean: „ Stau ei acolo, ca să te duci la un parinte sau el sa vină încoace trebuie să treci vama asta, te întreabă unde te duci, ce ai, toate astea te apasă psihologic. E timpul de reglat problema asta, nu vor oamenii aşa ceva. Da mai departe e politică”.
Deşi sceptici că în curând Chişinăul va putea ajunge la o înţelegere cu Tiraspolul, oamenii spun că aşteaptă şi de la noua guvernare a Moldovei vreo schimbare în reglementarea conflictului transnistrean.
--------------
L-am invitat astăzi la o discuţie pe dl. Sergiu Popa, om de afaceri din satul Cocieri, raionul Dubăsari, fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova. Dle Popa, cele câteva sate din zona de securitate de pe Nistru – mă refer la Cocieri, Coşniţa, Doroţkaia, Molovata Noua, Pohrebea, Roghi – în virtutea aşezării lor geografice sunt permanent supuse unor influenţe informaţionale de o parte şi de alta a Nistrului. În ce mod i-a influenţat pe oameni acest lucru în aceşti ani de după conflictul armat din 1992?
Sergiu Popa: Bineînţeles că se schimbă percepţia oamenilor. Noi nu că cedăm, dar suntem cu câteva trepte mai jos decât propaganda organelor transnistrene. Chiar acelaşi zvon despre faptul că oamenii cer pensii din regiunea transnistreană. Cred că a spus cineva care lucrează la Dubăsari şi de acuma a fost luată drept atitudine a populaţiei din aceste sate. Nu e corect. Noi în general în RM în privinţa informării cetăţenilor rămânem mult în urmă. Aici, în stânga Nistrului se prelucrează atât de mult minţile cetăţenilor, încât omului îi spui de multe ori că eşti rău şi el începe să creadă. De aceea în privinţa informării oamenilor noi avem mult de lucrat”.
Europa Liberă: Dle Popa, periodic în regiunea transnistreană, inclusiv în satele din zona de securitate se vehiculeză ca o ameninţare afirmaţia că conducerea proeuropeană şi proromânească de la Chişinău va uni Moldova la România, iar aceste sate vor trebui anexate la Transnistria, care de fapt, le revendică de multă vreme.
Sergiu Popa: Da, întotdeauna asta a fost ca o... sperietoare pentru oameni, dar nu înseamnă că oamenii din aceste sate chiar aşa şi doresc, să intre în componenţa Transnistriei. Eu sunt sigur că oamenii din satele din raionul Dubăsari sunt cu trup şi suflet pentru ţara noastră mică Moldova, îi interesează ce se întâmplă aici şi au şi dovedit-o participând în număr foarte mare la alegerile recente. Moldova este o ţară integră totuşi. Şi nu avem noi dreptul să ne jucăm de-a vinderea cumpărarea. Eu aşa aş vedea lucrul celor care conduc azi ţara. Noi nu avem ce discuta pe tema să vindem sau să cumpărăm această bucată de pîmânt.
Europa Liberă: Dle Sergiu Popa, vă mulţumim.
------------
În ultimele zile la Chişinăui a fost sărbătorită Ziuna Independenţei Republicii Moldova, iar la Tiraspol – pe 2 septembrie – ziua independentei Transnistriei. Corespondenta noastră la Tiraspol Oxana Berejanskaia i-a întrebat pe oameni cum au fost ultimii aproape 20 de ani pentru ei şi ce concluzii şi-au făcut de când regiunea transnistreană s-a desprins de restul Republicii Moldova.
“Ce aşteptări avem? Întotdeauna ne gândim că ar fi bine să fim recunoscuţi odată şi odată, dar depinde de Moldova cum îşi va schimba orientarea. Rusia vrea să păstreze Moldova pentru sine, probabil, aşa că nouă aici ne e cam greu, suntem aici în jurul Ucrainei, departe de Rusia. Depinde de ce oameni vor veni la putere în Moldova, dacă vor fi forţe proromâneşti, nouă ne-ar putea fi mai rău, ei ar putea să ne lase pe noi”.
“Nepotul meu m-a întrebat, bunico, când ne vor recunoaşte pe noi, peste 20 de ani? I-am răspuns că poate mai repede, dar cred că vom fi recunoscuţi, altfel nu se poate. Aş mai vrea sa doresc republicii vecine Moldova ca la ei lucrurile să se normalizeze şi atunci şi la noi totul va fi bine. Pentru că de asta foarte multe lucruri depind”.
“Gândim altfel, ne maturizăm, nu ştim ce ne aşteaptă, ghicim ne va fi mai bine sau mai rău, trăim într-o enigmă, ne interesează mai mult ce salarii vom avea, ce studii vom da copiilor, viitorul copiilor noştri ne interesează mai mult”.
“Locuim ca printre valuri. Sperăm la mai bine. Ne bucurăm că Abhazia a fost recunoscută, bineînţeles că vrem şi noi să fim recunoscuţi, dar desigur nu pe această cale ca şi Abhazia”.
“Ne-am schimba puţin, e puţin mai bine, dar am vrea să fie şi mai bine la noi. Criza economică. E greu. Salariile să fie mărite, locuri de muncă să putem găsi, nici tineri nici cei mai în etate nu putem găsi de lucru. Aş dori ca autorităţile noastre să se gândească la asta”.
“Cred că va fi mai bine să ne unească cu Rusia si să primim cetăţenie rusească”.
“As vrea să fim recunoscuţi. Cred că atunci tuturor le va fi mai bine, inclusiv comunicarea între ţări.
------------------------
Cu aceste voci culese în stradă de corespondenta noastră la Tiraspol Oxana Berejanskaia, încheiem emisiunea Dialoguri de azi. Dragi ascultători, sunt Viorica Zaharia, vă mulţumesc pentru atenţie şi vă urez toate cele bune până sîăptămâna viitoare. Sa auzim numai de bine.
Mai întâi vom asculta un buletin de ştiri, prezentat de Radu Benea:
În prima jumătate a acestui an acumulările la bugetul regiunii transnistrene au constituit 74 de procente din veniturile programate, iar şomajul a crescut de trei ori. Sunt cifre anunţate de şeful administraţiei transnistrene Igor Smirnov, citat de Agenţia Novâi reghion. Numărul şomerilor înregistraţi este acum în regiune de 11 mii, faţă de 2500 de şomeri în aceeaşi perioadă a anului trecut. Smirnov a declarat că aceşti indicatori ar fi o consecinţă a crizei economice globale.
****
La 2 septembrie Igor Smirnov a declarat la Tiraspol că Transnistria nu se va realipi niciodată la restul Republicii Moldova din cauza „valorilor ideologice diferite, a realităţilor curente, dar şi pentru că împotriva acestui act s-au pronunţat locuitorii regiunii în cadrul referendumului din 2006”.
Potrivit agenţiei de la Tiraspol Novâi Reghion, Smirnov a spus că patru din conflictele regionale apărute pe teritoriul fostei URSS – Abhazia, Osetia de Sud, Carabahul de Munte şi Transnistria – s-au soldat cu formarea a patru state dintre care două – cele de pe teritoriul Georgiei - sunt deja recunoscute.
Pe de altă parte, Chişinăul insistă pe rezolvarea conflictului transnistrean prin păstrarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi planifică, împreună cu mediatorii şi garanţii în conflict, să reia negocierile cu Tiraspolul în această toamnă.
****
Rusia va continua să plătească suplimente la pensii şi indemnizaţii locuitorilor regiunii transnistrene şi în anul 2010, a declarat săptămâna trecută la Tiraspol deputatul în Duma de Stat a Rusiei, Tatiana Iakovleva. Ea a vizitat Tiraspolul împreună cu alţi deputaţi ruşi ai Partidului proprezidenţial „Edinaia Rosiia”, fiind invitaţi de Evghenii Şeviciuc, fostul preşedinte al legislativului de la Tiraspol şi şef al Partidului „Obnovlenie” din Transnistria. Cu titlu de ajutor umanitar, Guvernul Rusiei plăteşte lunar, începând cu anul 2008, pensionarilor şi altor categorii sociale din regiune, câte un supliment de 15 dolari la pensii şi indemnizaţii.
****
Vladimir Voronin a anunţat că-şi va prezenta în această săptămână demisia din funcţia de preşedinte al Republicii Moldova şi va rămâne deputat. Potrivit Constituţiei, Voronin trebuie să decidă până la 14 septembrie dacă rămâne preşedinte în exerciţiu sau preia mandatul de deputat. Comuniştii, care au în noul Parlament de la Chişinău o fracţiune de 48 de mandate, nu au decis dacă vor vota pentru un preşedinte propus de Alianţa pentru Integrare Europeană, dar au repetat că nu renunţă la încercările să înfiinţeze o altă majoritate de centru-stânga. Totodată, comuniştii au admis divergenţele dintre PCRM şi noua Alianţă s-ar putea solda cu noi alegeri anticipate în anul viitor.
*****
La 8 septembrie Curtea Constituţională de la Chişinău urmează să decidă dacă noul preşedinte al Parlamentului, Mihai Ghimpu a fost ales conform legii sau nu. Asta după ce Partidul Comuniştilor a contestat la CC legalitatea alegerii lui Mihai Ghimpu în funcţia de preşedinte al Legislativului.
****
Ucraina şi Rusia spun că au rezolvat o nouă dispută privind livrările de gaze. Premierii Iulia Timoşenco şi Vladimir Putin au căzut de acord asupra termenilor furnizării de gaz rusesc, la o întâlnire avută în Polonia. Cei doi lideri au spus că s-au înţeles ca în viitorul apropiat livrările de gaze ruseşti către Ucraina să fie reduse cu aproximativ 20 la sută, iar în viitor să fie dimensionate în funcţie de nevoile pe termen scurt al ucrainienilor.
Vladimir Putin a mai spus că reprezentanţii companiilor de gaze din cele două ţări vor discuta detaliile noului sistem de plăţi luna viitoare, la Kharkiv.
******
Curtea Suprema a Rusiei a cerut deschiderea unei noi anchete în dosarul asasinării jurnalistei Anna Politkovskaia. Se împlinesc aproape 3 ani de când jurnalista a fost asasinata în scara blocului în care locuia la Moscova. Politkovskaia era cunoscută pentru articolele investigative foarte critice la adresa Kremlinului, legate mai ales de campania din Cecenia. Reluarea anchetei a fost cerută de secţia militară a Curţii Supreme.
******
Aşa cum aţi putut afla din ştiri, săptămâna aceasta la Chişinău au continuat disputele dintre partidul comuniştilor şi Alianţa pentru Integrare Europeană pe marginea constituirii structurilor de stat ale Republicii Moldova. În paralel, oficiali de la Tiraspol au continuat să acuze noua putere de la Chişinău de orientare proromânească şi proeuropeană, în condiţiile căreia realipirea Transnistriei la restul Moldovei ar fi imposibilă. Mai mult, şeful administraţiei raionului Dubăsari, Igor Mazur, subordonat autorităţilor transnistrene, a anunţat că după acutizarea tensiunilor politice de la Chişinău, mai mulţi locuitori ai satelor din zona de securitate de pe Nistru care se subordonează autorităţilor Republicii Moldova ar fi depus cereri colective la Dubăsari cerând cetăţenie transnistreană şi pensii din bugetul Transnistriei. O echipă a Europei Libere a vizitat recent unul din aceste sate, Doroţkaia:
Oamenii de la Dorotkaia, aflaţi la confluenţa a doua fluxuri informaţionale – unul dinspre Chişinău şi unul dinspre Tiraspol, se arată destul de informaţi despre cele ce se întâmplă la Chişinău. Ei spun că nu mai vor noi alegeri şi că aşteaptă instaurarea noii puteri ca să se convingă că nu le vor fi anulate înlesnirile de care beneficiază acum, la gaz şi curent, iar pensiile nu le vor fi plătite cu întârziere. Nu avem de ce să cerem pensii de la Transnistria pentru că ne ajunge ce primim acum, spun ei.
Totuşi, în jur de 50 de oameni din Doroţkaia îşi primesc, de câţiva ani, pensiile din bugetul Transnistriei. Acolo vârsta de pensionare e mai mică şi pensia e puţin mai mare, explică Maria Diordiev, care recunoaşte că a cerut acum doi ani pensie din bugetul transnistrean. Acum ea, în vârstă de 55 de ani, primeşte pensie într-o valută nerecunoscută altundeva decât în regiunea transnistreană – în ruble transnistrene.
„Doi ani de când primesc pensie din Transnistria, am ieşit la pensie pe copii, la 53 de ani, din Moldova aş fi ieşit la 57 de ani, dar eu ştiu dacă voi trăi până atunci sau nu? 500 de ruble fără compensaţii, cu compensaţie 660 de ruble. Ce să fac dacă aşa-i vremea? Trebuie să te duci unde îţi dau, unde ţi-e convenabil. Trebuie să hrăneşti copiii.”
Pe săteni îi ademenesc şi preţurile mai ales la produse alimentare în regiunea transnistreană, îmi explică dna Elena, vânzătoare la una din magazinele din Doroţkaia: „Intrati intr-un magazin de carne la Dubasari şi vedeţi cât costa, la Chişinău pulpele costa 46 de lei, iar la Dubăsari costă mai puţin de 20 de lei. O pensie la un pensionar în Transnistria este 1200 de lei, iar la noi, iată mama noastră primeşte 600 de lei. De asta oamenii şi se trag încolo”.
Toţi locuitorii satului Doroţkaia deţin cetăţenia Republicii Moldova. Cei care şi-au perfectat şi paşapoarte transnistrene, au facut-o de nevoie, îmi spune un alt locuitor al satului: „Avem pământuri peste Nistru şi nu poţi ajunge la ele fără să treci prin postul de control, unde ţi se cer actele. Vrea sau nu vrea, omul trebuie să aibă cetăţenie transnistreană, toate câmpurile sunt în partea aceea, trebuie să treacă permanent incolo şi încoace, fiecare familie se ciocneşte de problema asta, fiindcă au copii şi aici şi acolo, dacă se întâmplă ceva, mergem la spital în partea aceea, la Grigoriopol la spitalul central, acolo ne ducem. Pentru că totul e strâns legat. Dar să vă spun drept noi suntem o ţară. Şi trebuie să meargă înspre aceea ca să fim o ţară, nu să o dezbine, ci să fim un întreg, dar cine vrea să o dezbine, eu nu sunt pentru aceea”.
Localnicii de la Dorotkaia spun că deşi nu se simt marginalizaţi şi ce îi deranjează acum sunt doar posturile de control, au obosit totuşi de 18 ani de incertitudine şi îşi doresc rezolvarea conflictului transnistrean: „ Stau ei acolo, ca să te duci la un parinte sau el sa vină încoace trebuie să treci vama asta, te întreabă unde te duci, ce ai, toate astea te apasă psihologic. E timpul de reglat problema asta, nu vor oamenii aşa ceva. Da mai departe e politică”.
Deşi sceptici că în curând Chişinăul va putea ajunge la o înţelegere cu Tiraspolul, oamenii spun că aşteaptă şi de la noua guvernare a Moldovei vreo schimbare în reglementarea conflictului transnistrean.
--------------
L-am invitat astăzi la o discuţie pe dl. Sergiu Popa, om de afaceri din satul Cocieri, raionul Dubăsari, fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova. Dle Popa, cele câteva sate din zona de securitate de pe Nistru – mă refer la Cocieri, Coşniţa, Doroţkaia, Molovata Noua, Pohrebea, Roghi – în virtutea aşezării lor geografice sunt permanent supuse unor influenţe informaţionale de o parte şi de alta a Nistrului. În ce mod i-a influenţat pe oameni acest lucru în aceşti ani de după conflictul armat din 1992?
Sergiu Popa: Bineînţeles că se schimbă percepţia oamenilor. Noi nu că cedăm, dar suntem cu câteva trepte mai jos decât propaganda organelor transnistrene. Chiar acelaşi zvon despre faptul că oamenii cer pensii din regiunea transnistreană. Cred că a spus cineva care lucrează la Dubăsari şi de acuma a fost luată drept atitudine a populaţiei din aceste sate. Nu e corect. Noi în general în RM în privinţa informării cetăţenilor rămânem mult în urmă. Aici, în stânga Nistrului se prelucrează atât de mult minţile cetăţenilor, încât omului îi spui de multe ori că eşti rău şi el începe să creadă. De aceea în privinţa informării oamenilor noi avem mult de lucrat”.
Europa Liberă: Dle Popa, periodic în regiunea transnistreană, inclusiv în satele din zona de securitate se vehiculeză ca o ameninţare afirmaţia că conducerea proeuropeană şi proromânească de la Chişinău va uni Moldova la România, iar aceste sate vor trebui anexate la Transnistria, care de fapt, le revendică de multă vreme.
Sergiu Popa: Da, întotdeauna asta a fost ca o... sperietoare pentru oameni, dar nu înseamnă că oamenii din aceste sate chiar aşa şi doresc, să intre în componenţa Transnistriei. Eu sunt sigur că oamenii din satele din raionul Dubăsari sunt cu trup şi suflet pentru ţara noastră mică Moldova, îi interesează ce se întâmplă aici şi au şi dovedit-o participând în număr foarte mare la alegerile recente. Moldova este o ţară integră totuşi. Şi nu avem noi dreptul să ne jucăm de-a vinderea cumpărarea. Eu aşa aş vedea lucrul celor care conduc azi ţara. Noi nu avem ce discuta pe tema să vindem sau să cumpărăm această bucată de pîmânt.
Europa Liberă: Dle Sergiu Popa, vă mulţumim.
------------
În ultimele zile la Chişinăui a fost sărbătorită Ziuna Independenţei Republicii Moldova, iar la Tiraspol – pe 2 septembrie – ziua independentei Transnistriei. Corespondenta noastră la Tiraspol Oxana Berejanskaia i-a întrebat pe oameni cum au fost ultimii aproape 20 de ani pentru ei şi ce concluzii şi-au făcut de când regiunea transnistreană s-a desprins de restul Republicii Moldova.
“Ce aşteptări avem? Întotdeauna ne gândim că ar fi bine să fim recunoscuţi odată şi odată, dar depinde de Moldova cum îşi va schimba orientarea. Rusia vrea să păstreze Moldova pentru sine, probabil, aşa că nouă aici ne e cam greu, suntem aici în jurul Ucrainei, departe de Rusia. Depinde de ce oameni vor veni la putere în Moldova, dacă vor fi forţe proromâneşti, nouă ne-ar putea fi mai rău, ei ar putea să ne lase pe noi”.
“Nepotul meu m-a întrebat, bunico, când ne vor recunoaşte pe noi, peste 20 de ani? I-am răspuns că poate mai repede, dar cred că vom fi recunoscuţi, altfel nu se poate. Aş mai vrea sa doresc republicii vecine Moldova ca la ei lucrurile să se normalizeze şi atunci şi la noi totul va fi bine. Pentru că de asta foarte multe lucruri depind”.
“Gândim altfel, ne maturizăm, nu ştim ce ne aşteaptă, ghicim ne va fi mai bine sau mai rău, trăim într-o enigmă, ne interesează mai mult ce salarii vom avea, ce studii vom da copiilor, viitorul copiilor noştri ne interesează mai mult”.
“Locuim ca printre valuri. Sperăm la mai bine. Ne bucurăm că Abhazia a fost recunoscută, bineînţeles că vrem şi noi să fim recunoscuţi, dar desigur nu pe această cale ca şi Abhazia”.
“Ne-am schimba puţin, e puţin mai bine, dar am vrea să fie şi mai bine la noi. Criza economică. E greu. Salariile să fie mărite, locuri de muncă să putem găsi, nici tineri nici cei mai în etate nu putem găsi de lucru. Aş dori ca autorităţile noastre să se gândească la asta”.
“Cred că va fi mai bine să ne unească cu Rusia si să primim cetăţenie rusească”.
“As vrea să fim recunoscuţi. Cred că atunci tuturor le va fi mai bine, inclusiv comunicarea între ţări.
------------------------
Cu aceste voci culese în stradă de corespondenta noastră la Tiraspol Oxana Berejanskaia, încheiem emisiunea Dialoguri de azi. Dragi ascultători, sunt Viorica Zaharia, vă mulţumesc pentru atenţie şi vă urez toate cele bune până sîăptămâna viitoare. Sa auzim numai de bine.