Circa o treime din medicii chestionați nu realizează cît de aproape sunt de pierderea slujbei datorită nerealizării unui punctaj minim cerut de Ministerul Sănătăţii.
19 octombrie 2010
Actualitatea. (Moderator: Radu Calin Cristea; corespondent: Andreea Pora).
Sondajul Centrului pentru politici și servicii de sănătate.
Centrul pentru politici şi servicii de sănătate a realizat un sondaj de opinie în perioada 10 - 31 iunie anul curent. Subiectul sondajului au fost medicii, mai precis cei din spitale, policlinici şi de familie. Între concluziile cele mai surprinzătoare ale autorilor sondajului se număra şi faptul că reforma în sănătate pare să mai aibe multe necunoscute printre medici. Element de-a dreptul şocant: potrivit acestui sondaj de opinie circa o treime din medicii chestionaţi nu realizează cît de aproape sunt de pierderea slujbei datorită nerealizării unui punctaj minim cerut de Ministerul sănătăţii.
Rezultatele sondajului arată că aşteptările medicilor se axează în proporţie de 52 % pe creşterea veniturilor salariale. Celelelte probleme, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, a dotărilor din unităţile sanitare, creşterea calităţii serviciilor sau a actului medical, constituind chestiuni a căror importanţă nu depăşeşte 30 %.
Venitul pare a fi problema vitală pentru 85 % dintre medicii intervievaţi. Acesta, fiind probabil şi motivul pentru care, peste 90 % consideră că veniturile sunt insuficiente şi că suma decentă ar trebui să fie cuprinsă între 451 şi 550 dolari lunar. Desigur, în condiţiile în care 43 % dintre medici afirmă că veniturile lor sunt cuprinse între 50 si 150 de dolari, iar alti 36 % că acestea sunt între 250 si 350 de dolari, preocuparea pentru aceasta chestiune devine explicabilă.
Veniturile celor intervievaţi provin, în cea mai mare parte, din fondul de asigurări, 77 % susţinînd că nu primesc nici un ban în mod direct de la pacienţi, după cum a explicat Cristian Vlădescu, preşedintele Centrului pentru Politici şi Servicii de Sănătate, plăţile directe nu sunt echivalente traditionalului „plic”, ci chitanţei care i se taie pacientului atunci cînd primeşte o consultaţie într-un cabinet. „Plicul” apare în sondaj, sub denumirea de plăţi informale. 43% dintre medici declarînd că nu primesc nimic de la pacienţi, cel mai scazut procent înregistrîndu-se în rîndul medicilor de spital, iar 44 % spun ca o treime din veniturile lor provin pe aceasta cale. Interesant este că totuşi 45% dintre medicii de familie afirma ca 25 % din veniturile lor reprezintă aşa numitele plăţi informale.
(...) Doctorul Mircea Cinteză, preşedintele colegiului medicilor: „este o politică de cadre nesincronizată, şi care este extrem de periculoasă. Soluţia este extrem de simplă: este normal, că dacă Romania crează 3000 de medici, sau peste 3000 de medici anual, trebuie să le asigure posibilitatea ca sa aibe acest standard de calitate; ei nu au cum să se pregătească altfel pentru a putea să lucreze.”
În plus, rezidenţiatul este condiţionat de buletinul de identitate, ceea ce este un abuz atît în faţa Constituţiei, care garanteaza accesul neîngrădit la muncă, cît şi faţă de regulile de fier ale comunităţii europene. Mircea Cinteză a revenit asupra problemei banilor proveniţi din asigurările de sănătate care sunt la ora actuală blocaţi în trezorerie fără nici un fel de dobîndă.
M. Cinteză: „În total, nu este nici o exagerare să spunem că sunt 10 mii de miliarde pe care autorităţile îi duc în altă parte faţă de nişte cheltuieli aprobate de 21 de mii de miliarde. deci, 50% din bani există în aceasta ţară săracă şi nu ajung la sănătate.”
Mircea Cinteză susţine că acest lucru este imoral faţă de milioanele de oameni care îşi plătesc la zi asigurările de sănătate.