Andreea Pora

Prezidențiale românești | Analiză: Victoria unei jumătăți+ de Românie

Jumătate de Românie a răsuflat ușurată după ce pro-europeanul Nicușor Dan a câștigat alegerile de duminică. Cealaltă jumătate e furioasă, frustrată, pentru că extremistul George Simion a pierdut. Urmează o perioadă tensionată și dificilă din multe puncte de vedere.

ANALIZĂ Victoria suveraniștilor în turul I și ecuația turului II al prezidențialelor românești: Îl poate opri Nicușor Dan pe George Simion?

Primul tur al prezidențialelor românești a adus două victorii – cea a suveranistului George Simion și cea a independentului Nicușor Dan. La pachet, a venit înfrângerea candidatului actualei Coaliții de guvernare, Crin Antonescu. Urmează o finală crucială, dar și convulsii în coaliția PSD-PNL-UDMR.

Este Crin Antonescu un obstacol în fața candidaturii lui Bolojan la prezidențiale?

Coaliția de guvernare nu-și găsește nici liniștea și nici o direcție clară înaintea prezidențialelor, deși are un candidat unic. Partidele proeuropene se frământă, încearcă mărirea bazei electorale sau chiar schimbarea candidatului, semn că sondajele de opinie despre Crin Antonescu nu arată bine.

Cum ar putea influența „dosarul Georgescu” alegerile prezidențiale din România?

Inculparea lui Călin Georgescu, câștigătorul primului tur al alegerilor prezidențiale anulate din România, poate fi un punct de cotitură în perspectiva „repetării” din mai. Tensiunea în societate crește, efectele sunt imprevizibile. Va fi influențată Curtea Constituțională de acuzele procurorilor?

Victoria suveranistului Călin Georgescu în România – cauze și consecințe

Prezidențialele din 2024 au oferit cea mai mare surpriză din ultimii 35 de ani: în turul doi intră un reprezentant al suveranismului dur, un independent apărut meteoric în sondaje acum o săptămână. Călin Georgescu se va confrunta în finală cu lidera USR și l-a surclasat pe George Simion, fostul său coleg de la AUR.

Analiză | Independentul Geoană caută un partid pentru campanie. Ce oferte sunt pe piață

Mircea Geoană va intra în cursa prezidențială din România, un anunț așteptat de luni de zile. Numărul 2 demisionar al NATO defilează sub flamura independenței, însă are totuși nevoie de un partid politic în campanie. Unul preluat „la cheie” sau unul nou?

Expert în Orientul Mijlociu: Iranul va riposta moderat, doar pentru a demonstra că are cu ce

Uciderea lui Ismail Haniyeh, liderul politic al grupării Hamas, poate duce la escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu și la suspendarea negocierilor pentru Fâșia Gaza. Europa Liberă a analizat situația într-o discuție cu Ioana Constantin-Bercean, expertă din România în Orientul Mijlociu.

Tinerii din România, cei mai dornici din UE să meargă la vot la „europarlamentare”

Neîncrederea în politică este ridicată printre tinerii europeni. Cu toate acestea, doi din trei spun că vor merge la vot pe 7-9 iunie, la alegerile pentru Parlamentul European. România este pe primul loc la intenția de vot, cu 78%. Mulți tineri par atrași mai degrabă de partidele de extremă dreaptă.

Moscova | Arestarea generalilor ruși. Lupta dintre serviciile secrete și armată, cu binecuvântarea lui Putin

Arestările pe bandă rulantă ale unor generali, declanșate după ce Vladimir Putin a fost reinstituit președintele Rusiei, sunt la ordinea zilei. Analiștii suspectează că epurările denotă lupta dintre serviciile secrete și armată și sunt rezultatul eforturilor lui Putin de a-și întări controlul asupra armatei.

Expert în Orientul Mijlociu: Iranul ar putea să se transforme într-o teocrație militarizată

Moartea președintelui Ebrahim Raisi lasă Iranul într-o situație complicată. Există vreo șansă ca la putere să ajungă o figură mai reformistă? Ioana Constantin-Bercean, expertă în Orientul Mijlociu din România, explică pentru Europa Liberă ce crede că s-ar putea întampla în perioada următoare.

Analiză | Discursul lui Putin: amenințări către Vest, promisiuni către ruși. Expert: Așa vorbea și Ceaușescu în etapa finală

În discursul de două ore din fața parlamentului rus, președintele Vladimir Putin nu a ieșit din retorica împotriva Occidentului, acuzat de toate relele, inclusiv a fi la sorgintea războiului împotriva Ucrainei. Noutatea a fost insistența pe „unitate” și puzderia de promisiuni făcute poporului.

CPJ: număr record de jurnaliști întemnițați și uciși în 2022

363 de jurnalişti se aflau după gratii la 1 decembrie 2022, o creştere cu 20% faţă de 2021, arată Comitetul pentru Protecţia Jurnaliştilor (CPJ) raportul publicat miercuri. Este cel mai mare număr la nivel mondial din ultimii 30 de ani.

Investigație Bellingcat: Grupul secret de militari ruși din spatele atacurilor cu rachete

Ce urmărește Putin cu legea marțială. Pericolul extinderii măsurilor în întreaga Rusie

Decretarea legii marțiale la nici trei săptămâni după anexarea ilegală de teritorii ucrainene nu este întâmplătoare și urmărește mai multe scopuri. Unul ar fi extinderea măsurilor și la alte regiuni decât cele prevăzute în decrete.

Amenințarea nucleară a lui Putin urmărește să determine Occidentul să nu mai înarmeze Ucraina

Mișcările belicoase ale lui Vladimir Putin arată că este pus cu spatele la zid și că noua lui strategie este să întindă coarda amenințării nucleare cât mai mult. Scopul? Să pună presiune pe Occident pentru a nu mai înarma Ucraina.

Un nou palat pentru Putin în Abhazia? Proprietățile de miliarde de euro pe care le-ar avea liderul rus

Vladimir Putin, în vârstă de 69 de ani, despre care circulă informații că ar suferi de diverse boli, printre care și un cancer, a aruncat Rusia într-un război costisitor din toate punctele de vedere. Cu toate acestea, liderul de la Kremlin pare să aibă și alte planuri, unele personale: un nou palat.

Analiză | Mizele vizitei lui Macron în România și Ucraina

Pentru prima oară de la începutul războiului, președintele francez Emmanuel Macron ar putea merge în Ucraina. Înainte însă va fi în România și la Chișinău. Turneul lui Macron are multe semnificații. În ce privește România, ar putea încerca să-i schimbe abordarea în două puncte-cheie.

„Victoria” lui Putin: Cum au ajuns Finlanda și Suedia, două țări neutre, să adere la NATO

Finlanda trebuie să adere la NATO „fără întârziere”, au declarat joi președintele Sauli Niinisto și premierul Sanna Marin. O decizie similară va fi luată săptămâna viitoare și de Suedia. Este o shimbare majoră de politică a celor două țări, declanșată de invazia lui Putin în Ucraina.

Propunerile lui Macron. De la Europa cu două viteze, la Europa cu trei cercuri

Reforma Uniunii Europene, care ar putea include modificarea tratatelor, a fost repusă pe tapet de președintele Emmanuel Macron. Este susținută de președinta Comisiei, dar a fost deja respinsă de 13 țări, printre care și România. Propunerile franceze redeschid o temă sensibilă: Europa concentrică.

Oligarhii conectați la Gazprom mor pe capete. Ce știu despre Putin

„Operațiunea specială” din Ucraina a avut un efect devastator și asupra oligarhilor lui Putin, 7 dintre ei au murit în condiții ciudate, iar ca o coincidență 5 aveau legături cu Gazprom-ul și cu cercul dictatorului. Putin e renumit pentru lipsa de scrupule cu care își reduce la tăcere opozanții.