Numărul jurnaliştilor ucişi (57) este de asemenea în creştere, mai ales din cauza războiului din Ucraina, după ce fusese la un nivel „istoric scăzut” în 2021 (48) şi 2020 (50), arată Comitetul pentru Protecţia Jurnaliştilor (CPJ).
Iranul a devenit unul dintre statele cu cei mai mulți jurnalişti în închisoare din lume, 62 de jurnalişti încarcerați. Acest lucru arată represiunea nemiloasă a autorităţilor împotriva revoltelor conduse de femei care au izbucnit în septembrie, spune raportul.
Regimul de la Teheran a închis un număr record de jurnaliste, într-un efort de a suprima relatările veridice despre demonstrații: 22 din cele 49 de persoane arestate de la începutul protestelor sunt femei.
Criminalizarea jurnalismului, criză a democrației
„Numărul record de jurnalişti aflaţi în închisoare este o criză care reflectă o erodare a democraţiei la nivel global”, a declarat preşedintele CPJ, Jodie Ginsberg.
„Recensământul închisorilor din acest an scoate în evidență câte eforturi fac guvernele pentru a reduce la tăcere relatările care încearcă să tragă puterea la răspundere. Criminalizarea jurnalismului are un impact cu mult dincolo de persoana aflată în închisoare: înăbușă reportajele vitale care ajută la menținerea publicului în siguranță, informat și puternic”, a mai spus Ginsberg.
Recensământul din 2022 arată că acuzațiile anti-stat sunt folosite cel mai frecvent pentru a întemnița jurnaliștii, variind de la presupusul terorism până la difuzarea de informații contrare narațiunilor oficiale.
În mod alarmant, în 131 de cazuri nu a fost înregistrată nicio acuzație, lăsând jurnaliştii să stea în spatele gratiilor fără căi de atac legale.
„Perspectiva proceselor legale îndelungate și a pedepselor lungi la închisoare este o modalitate de a intimida jurnaliştii și a-i reduce la tăcere. Seamănă neîncredere în mass-media, creând un mediu în care abuzurile de putere pot înflori”, a spus Ginsberg.
Tehnicile de intimidare
Tacticile punitive includ raiduri înaintea zorilor, confiscarea dispozitivelor jurnaliştilor şi eliminarea acreditărilor necesare pentru a opera legal la o entitate de ştiri.
Ca exemplu sunt oferite modificările legislative ale Rusiei, adoptate după invazia Ucrainei, care interzic reportajele „false” despre război și declară drept „agenți străini” instituții de presă, servind practic la eliminarea instituțiilor de știri independente.
În multe țări, chiar și în cele cu un număr mai mic de jurnaliști închiși, cazurile juridice complexe și îndelungate au un efect de intimidare și autocenzurare, care îi obligă pe jurnaliști să nu mai publice, să închidă instituțiile de presă și, în cazuri extreme, să fugă în exil.
Datele CPJ arată în mod constant că cei întemnițați sunt în majoritate covârșitoare jurnaliști locali care acoperă propriile țări și comunități.
Încarcerarea și tratamentul jurnaliștilor kurzi deținuți în Irak, Iran și Turcia subliniază persecuția sistemică experimentată de acest grup.
Două decenii fără proces
După o pauză de 12 ani, Afganistanul revine în bilanțul CPJ cu trei jurnaliști închiși, aceasta deoarece condițiile pentru presă s-au confruntat cu eșecuri serioase de la revenirea regimului taliban.
Georgia, o democrație în curs de dezvoltare cu un record mixt de libertate a presei, care găzduiește din ce în ce mai mult jurnaliștii exilați din alte părți din regiune, este inclusă în recensământ pentru prima dată.
În Africa subsahariană, Eritreea (16) ocupă locul nouă la nivel global. Jurnaliştii de acolo au fost ţinuţi fără proces sau acces la familiile lor sau la avocaţi pentru perioade cuprinse între 17 şi 22 de ani.
U.S. Press Freedom Tracker, un partener al CPJ, a înregistrat 12 arestări și detenții ale jurnaliştilor din Statele Unite în 2022, toți fiind eliberați până la recensământul din 1 decembrie.
În toată Europa și Asia Centrală, libertatea presei este încă atacată. Autoritățile din Turcia (40) continuă să urmărească jurnaliştii, după cum reiese din interviul în închisoare cu Hatice Duman, jurnalistul cu cea mai lungă perioadă de detenție din Turcia (a fost închis în 2003).
La fel ca în 2021, Belarus (26) este al cincilea cel mai mare „temnicer” al jurnaliştilor.
Rusia (19) ocupă locul opt, mai mulți jurnaliști riscând pedepse de până la 10 ani sub acuzația de răspândire de „știri false”.
Pe lângă Iran, în Orientul Mijlociu și Africa de Nord, Egiptul (21) și Arabia Saudită (11) rămân printre primii 10 temniceri de jurnaliști din lume.
În timp ce 2022 a fost deosebit de sumbru pentru apărătorii libertății presei, susținerea CPJ a contribuit la eliberarea anticipată a cel puțin 130 de jurnaliști închiși din întreaga lume.
Articol preluat de la Europa Liberă România
