Linkuri accesibilitate

Amenințarea nucleară a lui Putin urmărește să determine Occidentul să nu mai înarmeze Ucraina


„Nu este o cacealma” | Putin avertizează Occidentul cu privire la armele nucleare
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:07 0:00

„Nu este o cacealma” | Putin avertizează Occidentul cu privire la armele nucleare

Mișcările belicoase ale lui Vladimir Putin arată că este pus cu spatele la zid și că noua lui strategie este să întindă coarda amenințării nucleare cât mai mult. Scopul? Să pună presiune pe Occident pentru a nu mai înarma Ucraina.

„Aceasta nu e o cacealma”, a spus Vladimir Putin în discursul în care a anunțat mobilizarea „parțială” și a amenințat Occidentul cu armele nucleare. Ce înseamnă însă asta? Fie că amenințările anterioare au fost un bluff, fie că are într-adevăr o strategie a șantajului împins până la ultimele limite, acum că a ajuns cu spatele la zid. Căci a ajuns. Mobilizarea exact asta arată: o recunoaștere implicită că Rusia este în defensivă și „operațiunea specială” a dat chix.

Nu a mai vorbit de obiectivele care au fost „îndeplinite”, ci a plasat retorica anti-Occidentală la alt nivel, deși pe fond a spus aceleași lucruri ca în primul său discurs de la invadarea Ucrainei. A ridicat miza războiului la nivel mondial și a transformat un război de agresiune într-unul de apărare a patriei amenințate, după cum remarcă The New York Times.

„Rusia a câștigat războaiele sale de apărare împotriva lui Napoleon și a lui Hitler, iar cel mai important este faptul că, dintr-o perspectivă psihologică, el [Putin] a pretins că acesta este un război de apărare. Acum este unul de apărare a lumii ruse împotriva tentativei Occidentului de a o dezmembra”, declară scriitorul francez Michel Eltchaninoff, autorul cărții „Incursiune în gândirea lui Putin”.

Deci, pentru a edulcora realitatea, Putin a fost nevoit să mute accentul de pe „denazificarea” Ucrainei (desi discursul a fost împănat strategic cu termenul „neonaziști”), pe lupta cu Occidentul care amenință Rusia cu armele de distrugere în masă.

Acest transfer de perspectivă merită atenție pentru este o punte peste prăpastia ce desparte începutul invaziei, pornită sub flamura unui blitzkrieg, și pierderea a peste 10.000 de km pătrați în urma contraofensivei ucrainene. O prăpastie pe fundul căreia zac viețile a mii de soldați ruși și o imensă cantitate de tehnică militară distrusă, acoperite toate de lințoiul unui mit spulberat: invincibilitatea armatei roșii și a liderului său, dictatorul de la Kremin.

Până unde va întinde Putin coarda

De aici, întrebarea pe care și-o pun mulți analiști: în ce măsură Vladimir Putin este captivul propriei sale propagande și cât de mare e ecartul dintre perpectiva pe care el o are despre ceea ce se întâmplă și ce se întâmplă cu adevărat. Pentru că dacă el chiar crede, fie și nu pe de-a- întregul, în ceea ce spune, atunci relația lui cu realitatea este îndoielnică. Iar asta îl face cu atât mai periculos.

Putin nu va accepta niciodată înfrângerea, este prins prins într-o capacană, spune pentru Europa Liberă profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu.

„Putin a căzut într-o groapă din care nu poate ieși, nu poate să recunoască înfrângerea și să se retragă. Asta Putin nu o va face niciodată. Prin discursul schimbat(„suntem atacați”), va încerca să obțină susținere publică internă, încercând să reproducă atmosfera de mobilizare din marele război patriotic al lui Stalin. Ar putea face simulări de folosire a armelor nucleare, va juca câteva luni pe această carte a așa-ziselor manevre, pregătiri, punere în poziție. Asta nu înseamnă însă folosirea armei nucleare. Specialiști cunosc când cineva chiar ia în considerare să utilizeze armele nucleare”, susține Valentin Naumescu

Sylvie Bermann, fostă ambasadoare a Franței în Rusia, a spus la scurt timp după discursul liderului de la Kremlin că, într-adevăr, „situația este periculosă din cauză că Putin este prins într-o capacană”.

Serghei Șoigu spune că vor fi mobilizați 300.000 de rezerviști, oameni cu pregătire militară și compentențele de specialitate necesare unui război. Deși decretul nu precizează acest lucru, a subliniat-o Putin pentru a îndulci pastila.

Dar puțini în Rusia cred că mobilizarea se va reduce la atât și că nu este de fapt una generală mascată. Așa cum a dezvăluit Novaia Gazeta, care citează o sursă de la Kremlin, decretul prevede în articolul 7, care a fost secretizat, cifra de 1 milion. Europa Liberă a arătat că au loc recrutări masive în special în orașele mici și în zonele etnice.

Faptul că mobilizarea este însoțită de legi care înăspresc pedepsele pentru sustragerea de la serviciul militar și pentru dezertare, face ca viitorul să nu sune deloc bine.

Rușii s-au înghesuit să plece din țară, care cu ce a apucat, sau să caute formule de a scăpa de armată, câteva mii au ieșit la proteste, arestările au depășit cifra de 1.300.

Deși oamenii nu vor să moară într-un război, asta nu înseamnă că populația nu-l mai susține pe Putin, mai ales atunci când vorbește despre integritatea teritorială și de Occidentul care vrea distrugerea Rusiei cu arme nucleare.

Putin nu poate admite încheierea războiului fără să primească teritorii

Discursul lui Putin a fost în cea mai mare proporție adresat publicului autohton, unul precondiționat să accepte versiunea oficială a propagandei. Dar amenințările nucleare au fost în primul rând pentru urechile occidentale.

Scopul este transparent: reducerea hotărârii occidentale de a spriji Ucraina. Este de fapt aceeași miză ca în cazul șantajului cu gazele, doar că atitudinea belicoasă în ce privește armele de distrugere în masă pune alt tip de presiune pe liderii occidentali.

„Putin mizează pe această întindere a corzii la maximum, sperând ca șantajul, amenințarea nucleară să ducă în cele din urmă la cedare. Ucraina și Occidentul să cedeze și să-i lase ceva. El nu poate admite că ar putea încheia acest război fără să aleagă cu teritorii”, spune profesorul Valentin Naumescu.

Rușii se îngrămădesc la frontiera georgiană în urma mobilizării militare
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:58 0:00

Referendumurile din zonele ocupate, pretext pentru folosirea armelor nucleare

Nu este clar pentru nimeni dacă Putin folosește amenințarea nucleară doar ca mijloc de șantaj pentru a slăbi unitatea Vestului, sau dacă, pus cu spatele la zid, chiar poate trece la fapte. Oricum ar fi, nimic din toate astea nu poate fi ignorat sau aruncat în derizoriu.

Mai ales că Vladimir Putin și-a creat și un motiv pentru o eventuală folosire a unor arme nucleare stratetige în Ucraina: referendumurile în regiunile auto-proclamate republici populare Donețk și Luhansk, și în zonele ocupate din regiunile Herson și Zaporojie, care urmează apoi să fie integrate în Federația Rusă, deci să devină „pământ rusesc”.

„Pământ rusesc” care trebuie apărat chiar cu armele nucleare, după cum a spus Dmitri Medvedev într-una din declarațiile sale halucinante. „Rusia a anunțat că nu numai capacitățile de mobilizare, ci și orice armament rusesc, inclusiv arme nucleare strategice și arme bazate pe principii noi, ar putea fi folosite pentru o astfel de protecție”.

Probabil că aceste părți ale Ucrainei se vor alătura Rusiei în urma acestor simulacre de referendumuri, după cum le-a denumit Joe Bide, iar atunci Putin poate pretinde că Rusia însăși este sub atacul NATO. Este un joc pe muchie de cuțit.

Profesorul Valentin Naumescu spune pentru Europa Liberă că Vladimir Putin poate folosi ca argument noua doctrină militară a Rusiei:

„Schimbarea față de ce a fost în primele șapte luni va fi că va considera teritoriile ocupate parte a Federației Ruse și ca atare va considera forțele ucrainene drept forțe invadatoare și, pe cale de consecință, pentru că Ucraina este înarmată de Occident, că acesta este cel care o invadează. Deci poate să apeleze la doctrina militară de apărare națională, recent revizuită, și în care scrie foarte clar că în cazul unei agresiuni asupra Rusiei pot fi utilizate pentru apărare toate mijloacele de care dispune, inclusiv armele nucleare”.

Retorica nucleară, pe noi culmi. „Războiul nuclear pare cert”

Retorica nucleară s-a inflamat brusc la televiziunile Kremlinului. La TV Rossiya-1, Olga Skabeeva, una dintre principalele propagandiste, denumită „păpușa de fier” a lui Putin, a declarat joi seara: „Ce ar trebui să facem pentru a evita războiul nuclear, sau e deja cert? Cu siguranță pare așa. Dacă ei nu se opresc, va deveni o realitate. Atât timp cât Federația Rusă are arme nucleare, și Federația Rusă are arme nucleare, înfrângerea ei este imposibilă. Împingeți-ne într-un colț și totul va fi distrus”, a amenințat ea.

Analistul militar Igor Korotcenko a mai afirmat că „Occidentul trebuie să înțeleagă că dacă anumite arme există, tabuurile și limitările asupra folosirii lor ar putea fi ridicate în anumite circumstanțe”.

Doctrina militară a Rusiei permite utilizarea armelor nucleare tactice dacă statul rus este amenințat cu distrugerea.

Rusia a folosit deja rachete hipersonice cu rază lungă de acțiune în Ucraina, care pot zbura mai repede de 6.000 km/h (3.730 mph).

Occidentul sub presiune

Așa cum era de așteptat discursul lui Vladimir Putin nu a rămas fără răspuns, reverberațiile lui făcându-se auzite la Adunarea Generală a ONU. Pe bună dreptate, de la criza cubaneză a rachetelor din urmă cu șase decenii este cea mai dură și explicită confruntare pe tema pericolului nuclear. Riscul unei escaladări este mai prezent ca niciodată.

Eforturile de până acum pentru a preveni această turnură a evenimentelor, ajutând în același timp militar Ucraina, au fost un succes. Dar unul care l-a adus pe dictatorul de Kremlin într-un punct de cotitură în care a realizat că doar forțarea limitelor îl mai poate ajuta să mărească presiunea pe liderii occidentali.

În plus, Vladimir Putin a avut neplăcuta surpriză de a se vedea lăsat din brațe la Samarkand în Uzbekistan de cei pe care îi credea susținătorii săi. Liderul chinez Xi Jinping i-a transmis explicit să pună capăt războiului cât mai repede. A fost o distanțare pe față, similară cu aceea a premierului indian. Cît depre „prietenul” Erdogan, acesta a transmis nici mai mult nici mai puțin că trebuie să restituie Ucrainei Crimeea.

Contraofensiva ucraineană, disensiunile din rândul generalilor ruși, criticile tot mai usturătoare ale grupărilor pro-război, unitatea Vestului și izolarea la care a fost supus Putin de aliații săi au jucat un rol decisiv în modificarea strategiei acestuia.

Eu cred că amenințarea nucleară este o păcăleală, dar asta îi oferă lui Putin posibilitatea de speria Occidentul și de a adânci disputele pe tema înarmării din cauză că s-ar putea ca acum unii să considere demersul ca fiind prea periculos”.

O strategie a cărei miză este, din punctul de vedere al profesorului Valentin Naumescu, încetarea furnizării de armament către Ucraina.

„Ceea ce forțează Putin în opinia mea este ca Occidentul să înceteze furnizarea de armament către Ucraina. De fapt, speră să obțină din partea opiniei publice occidentale o împotrivire mai mare la ideea de ajutor militar pentru Ucraina, speră să intensifice mișcările de protest pacifiste, curentul anti-război, care să ducă treptat la o presiune politică tot mai mare pe lideri. Asta este strategia și va întinde coarda atât cât se poate de mult. Caută de fapt o soluție de ieșire din război”, afirmă Valentin Naumescu.

Dar, așa cum i s-a transmis destul de clar la Adunarea Generală a ONU și în repetate rânduri până acum, deși Occidentul dorește pacea, nu poate tolera „agresiunea imperială Rusiei”. Vom rămâne alături de Ucraina, i s-a transmis. Iar asta pentru că, așa cum a spus președintele Joe Biden, nu putem fi martorii istoriei, ci actorii ei.

Articol preluat de la Europa Liberă România.

Previous Next

XS
SM
MD
LG