O. Mușetescu: Dacă ar fi să vindem societăţile numai ca sa fie duse de rîpă, ar fi destul de simplu.
Interviul săptămînii.
Moderator : Andreea Pora
Privatizarea la ordinea zilei.
Invitat : Ovidiu Muşetescu, ministrul privatizării, dircetor al autorităţii naţionale pentru privatizare.
Europa Liberă: Domnule Ministru, care este diferenţa dintre fostul FPS şi actuala Autoritate pentru Privatizare?
O.Muşetescu : Noua Autoritate va pune un accent mai mare pe gospodărire, pe administrare pînă în momentul cînd societăţile se vor privatiza şi aceasta sigur că într-un ritm satisfăcător, rapid, asa cum ne-am angajat vis a vis de institutiile internaţionale.
Noi consideram că privatizarea nu este încheiată simplu în momentul încheierii contractului de privatizare şi urmărim agentul economic în toată perioada post privatizare, atunci cînd el îşi duce la îndeplinire angajamentele asumate prin contractul de vînzare. Deci, privatizarea se încheie după perioada post-privatizare cînd agentul economic, societatea comercială respectivă atinge anumiţi parametrii de performanţă, aşa cum i-am proiectat noi în momentul vînzării.
Dacă ar fi să vindem societăţile numai ca sa fie duse de rîpă, ar fi destul de simplu. Încercam să vindem societăţile ca ele sa fie mai bine administrate decăt la stat, să aibe performante, să aibe o structură nouă de producţie, să aibă costuri reduse, şi de ce nu, de la un moment dat încolo să genereze locuri de muncă, nu numai să lichideze locuri de muncă.
Europa Liberă: Dar acest lucru şi l-a propus în ultimă instanţă şi fostul FPS! Dacă ţin eu bine minte în toate proiectele şi în toate legile se vorbea despre urmarirea investitorului, despre, în sfîrşit, gradul în care îşi acoperă promisiunile şi totuşi,aşa cum spuneţi şi Dumneavoastră, aceste lucruri nu au fost puse în practică. Ce vă determină să credeţi că noua autoritate care lucrează, pînă la urmă într-o proporţie destul de mare cu aceiaşi oameni, cu aceleaşi principii va reuşi să facă acest lucru ?
Ovidiu Muşetescu: Deocamdată lucrăm cu aceiaşi oameni şi în orice caz lucram cu alte principii. Deci, este o perioadă de tranzitie, tranzitorie, pe care eu o doresc cît mai scurtă. Aţi observat că procesul nu s-a oprit. Sigur, într-un interval de trei saptamini nici nu puteau fi făcute privatizări spectaculoase, începînd cu februarie, probabil vom intra, pentru că am avut tempo-ul necesar, să intrăm şi peste agenţi economici importanţi, de renume, şi trebuie să producem aceste schimbari din mers, pentru a menţine ritmul privatizării aşa cum ne-am angajat. [...]
Europa Liberă: Vorbeaţi de un fond de restructurare în care se vor duce 60 % din banii proveniţi din privatizare. Ati estimat cam ce suma ar putea reveni din privatizare ?
O. Muşetescu: Decizia pe care am luat-o de a reveni asupra unei măsuri de acum 4 ani a derivat din realitate. Timp de 4 ani, banii din privatizare s-au dus la buget, deci într-o gaură neagră. Am învăţat însă şi din greşelile trecutului, pentru ca pe vremea primului guvern PDSR a existat o prevedere, ea însă nu a funcţionat foarte bine pentru că banii au fost puţini direct la îndemîna agentului economic care de multe ori le-a dat altă destinaţie.
De aceea, noi ne-am gîndit că acest fond naţional de restructurare să fie acum altfel gestionat. Depozitarul probabil, cu siguranţă va fi Ministerul de Finante, pe lîngă autoritate va funcţiona acest comitet interministerial care va propune guvernului şi va selecta principalele proiecte de restructurare. ca o noutate însă fondul nu va fi destinat numai agentilor economici cu capital majoritar de stat. El este destinat şi agentilor privati care sunt sub contract cu noi in perioada post-privatizare şi care temporar au dificultati si au nevoie de conditii stimulatorii pentru a se retehnologiza şi moderniza.
Nu va exista nici discriminare de proiecte, ba, s-ar putea sa constataţi că uneori vom da prioritate dezvoltării sectorului privat. Nu ne propunem deci, ca prin acest fond de restructurare să injectăm sume de bani în marile societăţi comerciale cu capital de stat, consumatoare de resurse, ca cele aşa zise, gauri negre, ordonanţarea sumelor se va face în sistem bancar. Si ca un acreditiv deschis din care agentul economic îşi trage sumele necesare pe masura ce dovedeşte că a făcut ceea ce de fapt, s-a angajat. [...]