Numele lui Mircea Geoană lansat încă-n primul tur de scrutin se-ntoarce ca un bumerang spre a-l lovi pe Игор Додон (transcris cu chirilice, de vreme ce candidatul PCRM se proclamă apărător al limbii молдовенешть), omul care a trăit probabil cea mai lungă noapte din scurta sa viaţă de politician.
După un skandenberg ce-a durat până-n zori de zi, liberalul Dorin Chirtoacă (şi nu ChiŞtoacă, cum l-a „botezat”, fără să rectifice apoi, în buletinul de ştiri de la 14.00 Guţu Ciprian, ursuzul prezentator de la radio Ploaia de argint) revine în fruntea primăriei municipiului Chişinău, în special graţie satelor ce formează un soi de centură naţională de siguranţă în jurul capitalei R. Moldova (lucru recunoscut pe faţă de proaspătul învingător: „A fost o luptă strânsă la care ne-am aşteptat. În oraş avem un rezultat, iar în suburbii – alt rezultat. Este o consecinţă a regimului sovietic”).
Graficul votului pe sectoare demonstrează limpede că falia etnică nu s-a resorbit, ba chiar şi-a spus cuvântul în opţiunile electoratului: Botanica preponderent rusofonă & Râşcanii pensionarilor s-au colorat în roşu, pe când Ciocana moldovenilor stabiliţi în ultimele două decenii la oraş şi Centrul recâştigat de etnia majoritară arată albastru. Buiucanii înclină pe stângă, cu doar 1,3 %. Altfel spus, Dorin Chirtoacă este înainte de toate primarul ţăranilor, la fel cum victoria sa nu este atât a PL-ului, cât a Alianţei pentru Integrare Europeană. „Frunză verde de albastru…”, ca să cităm clasicii.
Cu totul altfel vede lucrurile omul cu soluţia în/pe mâini: „În această luptă electorală nu suntem învingători şi nici n-am pierdut. Nu recunoaştem înfrângerea. Vom utiliza toate metodele şi instrumentele legale ca să întoarcem votul cetăţenilor care ne-au votat”. Nici un cuvânt adresat dacă nu lui Dorin Chirtoacă, cel puţin (dar e puţin oare?!!) celor 186. 916 de chişinăueni (50,6%) ce au înclinat balanţă în favoare contracandidatului său şi de la care – aşa reiese din declaraţie – şi trebuie „întors votul cetăţenilor”. Dincolo de lipsa de eleganţă a gestului propriu-zis, însăşi mentalitatea unui partid anti-sistem se exprimă prin gura/comportamentul nefericitului finalist. De la „Взять и все поделить!” din perioada instaurării puterii sovietice la „să întoarcem votul” de azi, aceleaşi apucături! Cum să nu amintesc, în acest sens, Походул на Примэрию Chişinău al lui Игор Додон & consilierilor PCRM încă înainte de a fi validate alegerile din primul tur?!.. Şi atunci cine-i adevăratul Mircea Geoană al politichiei de pe Bâc?!!
Odată trasă linia bilanţului, se dă un nou start atât primarului reales, cât şi AIE. Totodată, victoria categorică a partidelor de orientare democratică pe ţară îndepărtează – cel puţin aşa îmi vine să cred – perspectiva unor noi alegeri anticipate în Parlamentul RM. În aceste condiţii doar un partid sinucigaş ar risca să se ia la harţă cu 3 partide în revenire, dintre care 2 l-au devansat. Cum însă Cârmaciul pare să se cramponeze de timonă, în ciuda câtorva înfrângeri consecutive şi a vârstei pensionare, e de aşteptat ca PCRM să fac un zid de Kremlin în Consiliul municipal. Or, peste 4 ani mi-aş dori să alegem primarul nu pe criterii politice, ci strict profesioniste. Şi din nou muzică: „Frunză verde de albastru…”