Recursul în anulare nu echivalează cu aprecierea vinovăţiei celor doi generali, reprezentînd doar cererea pentru judecarea unui nou proces.
7 august 2001
Actualitatea. (Moderator: Cristian Teodorescu; reporter: Andreea Pora).
Recursul în anulare în procesul generalilor Chițac și Stănculescu.
Biroul de presă al Parchetului de pe lîngă Curtea Supremă de Justiţie ne-a transmis astazi un comunicat anuntînd recursul în anulare în procesul generalilor Mihai Chiţac şi Victor Atanasie Stănculescu, declarat astazi de procurorul general al Romaniei, Joiţă Tănase. Despre motivele care au stat la baza acestui recurs precum şi despre mersul justiţiei în acest caz, în relatarea Andreei Pora:
Zvonul de acum cîteva luni că Parchetul general lucrează la formularea recursului în anulare în cazurile generalilor Stănculescu şi Chiţac, s-a confirmat astazi. Este însă o decizie controversată. Pe 19 decembrie [1989] Stănculescu s-a dus la spital, nefiind decis dacă suferă de afecţiuni hepatice sau ortopedice.Pentru ca în final să opteze pentru deja celebrul „picior în ghips”, motiv pentru care se pare că a preluat comanda.
În cazul lui Chiţac, acesta a fost rechemat la Bucureşti pe 20 decembrie, unde, de faţă cu mai mulţi martori ar fi declarat că va fi ucis din ordinul Elenei Ceauşescu. În expozeul de motive al procurorului general se afirmă că în felul în care este actualmente concepută legea penală în Romania, nu poţi fi acuzat de omor, decît dacă ai acţionat nemijlocit asupra victimei. Ceea ce nu ar fi cazul celor doi generali.
Această chestiune va genera o dezbatere aprinsă, susţin surse de la Curtea Supremă de Justiţie, fiind vorba de fapt de încadrarea juridică. La fel va fi şi în cazul executării sau nu al ordinului de către un militar, altă motivare a recursului în anulare. Importante sunt şi aspectele de ordin procedural care stau la baza recursului în anulare. Acestea sunt trei la număr şi ar fi viciat bunul mers al procesului.
Despre ce este vorba ?
În primul rînd, modul în care s-a făcut expertiza psihiatrică, obligatorie în cazurile de omor deosebit de grav. Stănculescu, se susţine în motivaţiile recursului în anulare, a fost examinat la Timişoara în cursul unei singure zile, fără a mai fi internat, aşa cum prevede legea, iar concluziile medicilor timişoreni nu au mai fost avizate la Bucureşti de comisia de control. În plus, în mod nelegal, a fost respinsă ca nefondată excepţia de neconstituţionalitate ridicată de cei doi generali, în sensul privării de o cale legală de atac, se spune în comunicat.
Ce înseamnă asta? Potrivit Constituţiei, orice cetăţean are dreptul la două căi de atac: la instanţa de fond şi la Curtea Supremă de Justiţie, însă, conform legii penale, generalii şi demnitarii sunt judecaşi direct la CSJ, avînd deci dreptul la recurs doar la această instanţă superioară. Cu alte cuvinte, aşa cum ne-au explicat judecători de la CSJ, Stănculescu şi Chiţac au fost judecaţi prin respectarea tuturor căilor de atac: una în cazul acesta, la care se va adăuga, în situaţia în care va fi admis, recursul în anulare. Procurorii de la Parchetul General susţin însă că CSJ ar fi trebuit să ia în considerare excepţia de neconstituţionalitate ridicată de cei doi generali. Ingrid Petcu, procuror la Biroul de Presă al parchetului general:
„Sunt privaţi de acest drept de a folosi o cale de atac intermediară. Instanţa ar fi trebuit să constate că această competenţă revenea Curţii Constituţionale, să se pronunţe asupra acestui aspect şi nu a făcut-o. A respins excepţia de neconstituţionalitate fără a observa că competenţa de pronunţare revenea Curţii Constituţionale.”
Ce se va întîmpla mai departe? Din momentul în care dosarul vine la Curtea Supremă de Justiţie, toţi cei 80 de judecători se vor reuni pentru a analiza motivaţiile recursului în anulare. Iolanda Socaci, judecător la CSJ: „Recursul simplu a fost judecat o dată în completul de 9, va fi judecat la secţiile reunite”.
În funcţie de motivaţiile recursului în anulare, CSJ poate decide admiterea, respingerea sau trimiterea lui înapoi la Parchetul General, deşi recursul în anulare nu echivalează cu aprecierea vinovăţiei celor doi generali, reprezentînd doar cererea pentru judecarea unui nou proces. Anumite declaraţii politice la cel mai înalt nivel ridică semne de întrebare, ca şi faptul că procurorul general a decis suspendarea executării pedepsei înaintea declanşării recursului în anulare.