După unele calcule, sumele solicitate în acest ultim caz drept despăgubire se ridică la trei ori banii obţinuţi din privatizare în ultimii nouă ani.
12 noiembrie 2001
Actualitatea (Moderator: Radu Călin Cristea; corespondent: Andreea Pora).
Termenul de depunere a notificărilor pentru cererile de retrocedări prelungit cu trei luni.
Guvernul le-a mai întins o mînă proprietarilor cu proprietăţi naţionalizate de regimul comunist. Aceştia au mai primit un răgaz de trei luni pentru a-şi depune cererile de retrocedare, cereri care se pot rezuma pina la 14 ianuarie anul viitor, la simple notificări şi nu neapărat, aşa cum s-a mai interpretat pe ici pe colo, la depunerea unor dosare voluminoase în genul celor solicitate de instanţele de judecată.
Pentru a doua oară de la apariţia Legii 10, termenul de depunere al notificărilor privind cererile de retrocedare a fost prelungit. Motivul: nu toţi cei în drept au putut depune în timp actele. Aparent s-ar părea că este vorba despre deja tradiţionalul obicei al romanilor de a lăsa totul pe ultima secundă. chiar şi cînd e vorba de a lua ceva şi nu de a da. În realitate, cozile uriaşe de săptămîna trecută se datorează, pe de-o parte, numarului redus de executori judecătoreşti, cei care trebuie să înregistreze notificările şi să le transmită apoi primăriilor sau prefecturilor, iar pe de alta, faptului că oamenii au fost plimbaţi cu actele de colo-colo.
Prevederile legii şi modificările aduse pe ultima sută de metri produc confuzie:
- „Am mai depus aceleaşi acte şi cerere la primărie şi mi s-a spus că nu mai e valabilă. Trebuie să vin aici. Chiar pe ultima sută de metri, dacă nu aflam rămîneam fără acest drept.”
- „Nu stiu că au drept conform Legii 10. Si eu tot aşa. Noi am aflat în ultimul moment că avem dreptul. Acum vin să depun a 4-a oară actele, pentru că am depus pe legea veche de 3 ori şi mi-au fost respinse şi acum încerc ultima şansă. [...]
Deşi vestea prelungirii termenului a fost bine primită de Asociatia foştilor proprietari, nemulţumiri există. Prima este legată de faptul că primăriile sau unităţile notificate nu respectă cele 60 de zile prevăzute de lege în care trebuie să dea un raspuns cererii. Există temerea că autorităţile vor folosi această noua prelungire pentru a încetini şi mai mult ritmul de rezolvare al notificărilor, spune Maria Teodoru, preşedinta Asociaţiei foştilor proprietari:
M.Teodoru: „Ritmul de rezolvare al notificărilor depuse la primării sau prefecturi este foarte lent, dacă se mai aşteaptă încă trei luni de zile să se termine acest termen, se întârzie foarte tare. Sigur că nu e normală această întârziere pentru ca legea prevede clar că în termen de 60 de zile de la depunerea notificării, primăriile sunt obligate să raspundă, dar această obligaţie nu o respectă nimeni.” […]
Un alt motiv pentru care statul doreşte să tragă de timp în aplicarea legii este legat de sumele imense pe care ar trebui să le plătească drept despăgubiri atit pentru casele vîndute chiriaşilor pe legea 112 cît şi pentru ceea ce intră în patrimoniul societăţilor comerciale apartinînd APAPPS. După unele calcule, sumele solicitate în acest ultim caz drept despăgubire se ridică la trei ori banii obţinuţi din privatizare în ultimii 9 ani. Ca să nu mai discutăm că statul are tot interesul de a amîna cît mai mult valul de procese cu care se va vedea confruntat la CEDO şi care vor avea ca obiect vînzarea către chiriaşi a unor imobile care nu făceau obiectul legii 112. Mai exact, imobilele naţionalizate fără titlu.