Cristina Balan: Voluntariatul este voluntariat oriunde. Faci un lucru altruist din dorinţa de a face bine altora.
Ieri a fost ziua voluntariatului, potrivit calendarului Naţiunilor Unite, şi premierul Vlad Filat a transmis un mesaj oficial voluntarilor moldoveni. Moldova este una din ţările care a beneficiat şi beneficiază încă de ajutorul voluntar al multor tineri din întreaga lume. Printre ei, bineînţeles, cei de la Peace Corps. Dar moldovenii ei înşişi au învăţat sau încă învaţă cum să se ajute singuri. Alla Ceapai a stat de vorbă cu Cristina Bălan de la organizaţia moldovenească de voluntariat „Tinerii pentru dreptul la viaţă”.
Cristina Balan: „În Moldova voluntariatul funcţionează după aceleaşi principii ca în SUA sau în alte state, pentru că voluntariatul este voluntariat oriunde. Faci un lucru altruist din dorinţa de a face bine altora. Însă pentru că în Legea Voluntariatului din Moldova se menţionează că sunt anumite beneficii pentru voluntari, spre exemplu, experienţa de muncă la angajare, mulţi voluntari mai au la bază şi dorinţa de acumulare a experienţei, de formare a unor abilităţi, de acumulare de experienţă şi cunoştinţe în diverse domenii.”
Europa Liberă: În Moldova există o percepţie că ajung să fie voluntari persoanele care cred că prin această activitate ar putea beneficia de anumite fonduri din exterior. Aşa să fie sau e o părere eronată a unora?
Cristina Balan: „Este o părere eronată, pentru că fondurile internaţionale vin nu pentru rezolvarea unor probleme personale, dar mai mult pentru probleme comunitare, ale unei societăţi. Prin voluntariat poţi acumula experienţa necesară pentru a şti cum să scrii corect un proiect, pentru a şti cum să identifici corect o problemă. Din aceste considerente, putem să spunem că, la un moment dat, voluntariatul este pentru acumularea de fonduri. Dar este printr-o metodă indirectă, pentru că prin voluntariat doar înveţi, nu şi capeţi fonduri sau eşti remunerat financiar cumva.”
Europa Liberă: Doamna Balan, dar un copil orfan, un bătrân neputincios sau oricare altă persoană care are nevoie de o mână de ajutor din partea unui voluntar, cum beneficiază de acest ajutor? Cum ajunge în vizorul unui voluntar care şi-ar dori să ajute această persoană?
Europa Liberă: Voluntarii sunt mai vizibil în sate sau în oraşe?
Cristina Balan: „Din păcate, voluntarii sunt mai vizibili în centrele urbane pentru că este populaţia mai mare şi ei sunt mai activi. În sate sunt şi mai puţine ONG care ar putea asigura certificate sau necesităţile minime ale voluntarilor. Însă în sate de multe ori sunt voluntari care nu figurează ca voluntari într-un ONG, pentru că a decide să mergi să ajuţi un bătrân fără o organizaţie sau fără a contacta primăria tot este voluntariat.”
Europa Liberă: Voluntariatul cum poate fi definit? Faptul că o dată ai ajutat un bătrân neputincios e deja o acţiune de voluntariat, sau trebuie să fii implicat zi şi noapte în astfel de acţiuni?
Cristina Balan: „Este suficient să faci voluntariat 2-3 ori în săptămână, atâta timp cât este disponibil fiecare să facă. Nu putem spune că voluntarii nu au un serviciu pentru că şi ei trebuie să supravieţuiască şi să trăiască. Voluntariatul este atunci când măcar jumătate de oră ai dedicat-o unui bătrân sau unei persoane care are nevoie de ajutor sau unui domeniu, pentru că a ieşi în parc sâmbătă şi să plantezi nişte pomi de asemenea este voluntariat.”
Europa Liberă: Avem în sfârşit o Lege a voluntariatului în Moldova. Este eficientă este aceasta, sau există anumite lacune în lege care nu ar motiva persoanele să practice voluntariat?
Cristina Balan: „Legea voluntariatului este ca şi orice lege nu întotdeauna perfectă. Dar beneficiul aprobării acestei legi este că putem să vedem în timp cum ea funcţionează şi există posibilitate de a o modifica în cazul în care observăm că nu are impactul necesar.”
Europa Liberă: Dar ce ar trebui îmbunătățit în această lege?
Cristina Balan: „Probabil ar fi necesare mai multe prevederi care ar stimula voluntariatul în rândul vârstnicilor. Atunci când a fost elaborată, legea s-a axat mai mult pe necesităţile tinerilor.”
Cristina Balan: „În Moldova voluntariatul funcţionează după aceleaşi principii ca în SUA sau în alte state, pentru că voluntariatul este voluntariat oriunde. Faci un lucru altruist din dorinţa de a face bine altora. Însă pentru că în Legea Voluntariatului din Moldova se menţionează că sunt anumite beneficii pentru voluntari, spre exemplu, experienţa de muncă la angajare, mulţi voluntari mai au la bază şi dorinţa de acumulare a experienţei, de formare a unor abilităţi, de acumulare de experienţă şi cunoştinţe în diverse domenii.”
Europa Liberă: În Moldova există o percepţie că ajung să fie voluntari persoanele care cred că prin această activitate ar putea beneficia de anumite fonduri din exterior. Aşa să fie sau e o părere eronată a unora?
Cristina Balan: „Este o părere eronată, pentru că fondurile internaţionale vin nu pentru rezolvarea unor probleme personale, dar mai mult pentru probleme comunitare, ale unei societăţi. Prin voluntariat poţi acumula experienţa necesară pentru a şti cum să scrii corect un proiect, pentru a şti cum să identifici corect o problemă. Din aceste considerente, putem să spunem că, la un moment dat, voluntariatul este pentru acumularea de fonduri. Dar este printr-o metodă indirectă, pentru că prin voluntariat doar înveţi, nu şi capeţi fonduri sau eşti remunerat financiar cumva.”
Europa Liberă: Doamna Balan, dar un copil orfan, un bătrân neputincios sau oricare altă persoană care are nevoie de o mână de ajutor din partea unui voluntar, cum beneficiază de acest ajutor? Cum ajunge în vizorul unui voluntar care şi-ar dori să ajute această persoană?
Cristina Balan
Cristina Balan: „Probabil cea mai bună soluţie ar fi să contacteze ONG-urile sau instituţii care promovează activităţi de voluntariat, care au voluntari şi care sunt disponibili şi care au anumite cunoştinţe în domeniul lucrului cu bătrânii sau cu copiii. Asta ar fi cea mai eficientă soluţie. Însă, de obicei, voluntarii sunt cei care se autosesizează şi spun că – da, noi mergem să ajutăm.”Europa Liberă: Voluntarii sunt mai vizibil în sate sau în oraşe?
Cristina Balan: „Din păcate, voluntarii sunt mai vizibili în centrele urbane pentru că este populaţia mai mare şi ei sunt mai activi. În sate sunt şi mai puţine ONG care ar putea asigura certificate sau necesităţile minime ale voluntarilor. Însă în sate de multe ori sunt voluntari care nu figurează ca voluntari într-un ONG, pentru că a decide să mergi să ajuţi un bătrân fără o organizaţie sau fără a contacta primăria tot este voluntariat.”
Europa Liberă: Voluntariatul cum poate fi definit? Faptul că o dată ai ajutat un bătrân neputincios e deja o acţiune de voluntariat, sau trebuie să fii implicat zi şi noapte în astfel de acţiuni?
Cristina Balan: „Este suficient să faci voluntariat 2-3 ori în săptămână, atâta timp cât este disponibil fiecare să facă. Nu putem spune că voluntarii nu au un serviciu pentru că şi ei trebuie să supravieţuiască şi să trăiască. Voluntariatul este atunci când măcar jumătate de oră ai dedicat-o unui bătrân sau unei persoane care are nevoie de ajutor sau unui domeniu, pentru că a ieşi în parc sâmbătă şi să plantezi nişte pomi de asemenea este voluntariat.”
Europa Liberă: Avem în sfârşit o Lege a voluntariatului în Moldova. Este eficientă este aceasta, sau există anumite lacune în lege care nu ar motiva persoanele să practice voluntariat?
Cristina Balan: „Legea voluntariatului este ca şi orice lege nu întotdeauna perfectă. Dar beneficiul aprobării acestei legi este că putem să vedem în timp cum ea funcţionează şi există posibilitate de a o modifica în cazul în care observăm că nu are impactul necesar.”
Europa Liberă: Dar ce ar trebui îmbunătățit în această lege?
Cristina Balan: „Probabil ar fi necesare mai multe prevederi care ar stimula voluntariatul în rândul vârstnicilor. Atunci când a fost elaborată, legea s-a axat mai mult pe necesităţile tinerilor.”