Valentina Ursu în dialog cu Eugen Carpov.
În cadrul celei de-a XIX-a Reuniuni a Consiliul de Miniştri al OSCE a fost adoptată o declaraţie ministerială cu privire la negocierile vizând procesul de reglementare a conflictului transnistrean în formatul „5+2”. Vicepremierul pentru reintegrare Eugen Carpov a acordat un interviu Europei Libere, realizat de Valentina Ursu.
Europa Liberă: Domnule viepremier, înţeleg că, pentru prima oară, în ultimii 10 ani, statele membre OSCE au căzut de acord asupra unei declaraţii comune care se referă la conflictul transnistrean. A fost greu să ajungeţi la acest compromis?
Eugen Carpov: „Aveţi dreptate. Este pentru prima dată când, în ultimii 10 ani, s-a ajuns la o înţelegere care vizează procesul de reglementare a conflictului transnistrean. Evident că procesul nu este uşor, nu sunt uşoare nici negocierile propriu-zise în formarul „5+2”. Şi discuţiile la fel au fost îndelungate. Dar, într-un final, cu ajutorul partenerilor internaţionali, cu participarea activă a mediatorilor şi observatorilor, s-a ajuns la un text care reprezintă interesul celor 57 de state membre ale OSCE să contribuie la reglementarea conflictului transnistrean. Documentul respectiv trece în revistă elementele pozitive pe care le-a realizat formatul „5+2”, din momentul reluării negocierilor, în septembrie anul trecut, negocierilor oficiale, dar şi face unele apeluri către participanţii la acest format. Foarte important este că se reiterează principiul de bază pentru reglementarea conflictului: acest conflict trebuie reglementat în baza suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, cu elaborarea unui statut special pentru regiunea transnistreană.”
Europa Liberă: Domnule Carpov, dar acolo se spune să fie reglementat conflictul transnistrean în baza unui statut special pentru regiunea transnistreană, unde s-ar garanta drepturile politice, economice.
Eugen Carpov: „Vă spun eu cum scrie: „Care să garanteze pe deplin drepturile politice, economice ale populaţiei din regiune”. Este un principiu general care garantează protecţia drepturilor omului Fie că e vorba despre populaţia din stânga Nistrului, că e vorba de dreapta Nistrului, noi toţi, în cadrul OSCE, dar şi în oricare altă organizaţie internaţională, trebuie să ne preocupăm de respectarea drepturilor omului. Şi nimic nou nu a fost introdus în acest document de către participanţii la reuniunea care s-a finalizat. Dar vroiam să adaug: foarte important este că acest document a atras atenţia la necesitatea continuării discuţiilor pe agenda de negocieri, aprobată anterior şi se specifică exact cele trei coşuri convenţionale asupra cărora am convenit anterior. Se menţionează necesitatea avansării pe toate trei coşuri, inclusiv pe coşul trei, la care încă în cadrul negocierilor până acum nu am ajuns.”
Europa Liberă: Să înţeleg că prioritar în cadrul formatului „5 + 2” va apărea pe agendă elaborarea unui statut pentru regiunea transnistreana?
Eugen Carpov: „ Preşedinţia în cadrul OSCE va fi preluată de Ucraina pentru anul 2013. Acum Ucraina va dirija procesul şi va propune subiecte pentru agendele fiecărei reuniuni convenită pe parcursul anului 2013. Prima reuniune o vom avea în a doua jumătate a lunii februarie. Este evident că până atunci vom purta consultări şi cu Ucraina, ca stat care va reprezenta preşedinţia OSCE, şi cu mediatorii şi observatorii, astfel ca să convenim asupra unei agende, care să corespundă doleanţelor statelor membre OSCE, exprimate în acest document.”
Europa Liberă: Domnule Carpov, dar, dacă ne mai amintim şi despre o altă rezoluţie a OSCE, cea cu privire la retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, şi atunci tot a fost documentul susţinut unanim, inclusiv de către Federaţia Rusă. Dar iată că, după atâţia ani, Moscova nu-şi onorează obligaţiunile. Ce se întâmplă, dacă nu se onorează aceste angajamente pe care şi le asumă statele adoptând aceste documente?
Eugen Carpov: „Angajamentele neonorate nu au rămas fără acoperire în cadrul acestei reuniuni, doar că trebuie să diferenţiem subiectele. Decizia pe care au adoptat-o miniştrii afacerilor externe a statelor membre OSCE se referă strict la procesul de negocieri în formatul „5 + 2”, pentru reglementarea conflictului transnistrean. Deci, strict „5 + 2” are o agendă şi documentul urmează această agendă. Evident că există angajamente neonorate. Vreau să vă spun că delegaţia moldovenească a luat cuvântul în cadrul sesiunii finale a acestei reuniuni şi a expus poziţia principială a Republicii Moldova vizavi de angajamentele care există şi care nu au fost onorate. În special, ce ţine de retragerea necondiţionată a trupelor Federaţiei Ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. Aceste poziţii principiale au fost sprijinite direct şi de către delegaţiile Uniunii Europene, a SUA şi a altor state membre ale OSCE. Practic avem un mesaj comun din partea majorităţii statelor participante în cadrul OSCE, care sprijină poziţia Republicii Moldova, referitor la necesitatea retragerii trupelor străine. La fel, atât OSCE, cât şi Statele Unite, plus Republica Moldova, s-au referit la necesitatea demilitarizării regiunii transnistrene, plus la aceasta a fost abordat şi subiectul necesităţii transformării misiunii de pacificare existente în regiunea transnistreană a Republicii Moldova în una multinaţională, civilă şi cu mandat din partea unei organizaţii internaţionale.”
Europa Liberă: Acum rămâne să vedem de cât de receptivi şi cooperanţi vor fi cei doi actori prezenţi la masa negocierilor. Mă refer la Federaţia Rusă şi nemijlocit la partea tiraspoleană.
Eugen Carpov: „ Federaţia Rusă a subscris deciziei pe care au adoptat-o miniştrii afacerilor externe.”