Cine şi de ce opreşte procesul de reformare a instituţiilor de drept în Moldova?

Şeful statului, Nicolae Timofti, a promis că va depune în Parlament o propunere de mărire substanţială a salariilor judecătorilor. Aceasta ar putea stimula şi mersul reformei în organele de drept? Şi chiar de aici putem crede că reforma va avea succese? Acestea sînt cîteva din întrebările pe care Valentina Ursu i le-a adresat ministrului justiției Oleg Efrim.

Oleg Efrim: „Reforma a început deja şi, în mod special, în ceea ce ţine de reformarea sistemului judecătoresc, unde domnul preşedinte a zis că va ieşi cu iniţiativa de majorare a salariilor. S-au întreprins la nivel legislativ foarte multe acţiuni, în mod special cele îndreptate spre responsabilizarea judecătorilor, începând cu ridicarea imunităţii pentru fapte de corupţie, cu noua răspundere disciplinară a magistraţilor, urmărirea penală a magistraţilor şi multe altele legate de responsabilizare. În paralele am zis că procesul respectiv de responsabilizare va fi însoţit de crearea condiţiilor adecvate de muncă pentru judecători, ceea ce ţine de aspectele logistice. Şi al doilea important aspect ţine de modul în care şi sunt salarizaţi. Este o înţelegere perfectă la nivel politic că este necesară majorarea salariilor judecătorilor. Aceste sume care au fost anunţate...”

Europa Liberă: 10.000 lei ar fi salariul lunar.

Oleg Efrim: „Aşa a zis domeniul preşedinte. Deci 10.000 de lei sunt circa 3 salarii medii pe republică, ceea ce corespunde întru totul recomandărilor Consiliului Europei în privinţa remunerării judecătorilor. Or, Consiliul Europei recomandă nivelul de remunerare să nu fie mai mic de 3 salarii medii pe ţară. Ceea ce noi şi propunem.”

Europa Liberă: Domnul Timofti spunea că unii judecători se opun reformei. Este rezistenţa sistemului. Dumneavoastră, cu mai multe ocazii, aţi spus, că riscaţi să ţineţi piept acestei rezistenţe din interior. E greu, e uşor?

Oleg Efrim: „Sunt bucuros că am o înţelegere deplină şi din partea preşedintelui ţării în ceea ce priveşte mersul reformelor. Domnul preşedinte, fiind magistrat de carieră, cunoaşte foarte bine lucrurile atât din interior, cât şi vede acum reacţia autorităţilor care trebuie să se transforme, care trebuie să se schimbe la ceea ce se întâmplă în ţară. Sigur că nu este simplu. Şi ar fi straniu să aşteptăm că toţi cei care trebuie să se reformeze vor accepta foarte uşor să primească noile reguli, într-o zi să schimbe totul radical. Noi urmează să generăm aceşti factori ai schimbării din interior, să ajungem la momentul în care va fi o masă critică de oameni din interior care nu vor să mai tolereze ceea ce se întâmplă în sistemul judecătoresc. Şi atunci schimbările vor merge mai uşor. Domnul preşedinte a menţionat ieri despre necesitatea de autosanare a sistemului judecătoresc. Aceasta este cea mai bună cale, atunci când sistemul judecătoresc singur va lupta cu impurităţile pe care le au în sistem. Doar atunci societatea va crede că sistemul judecătoresc a acceptat să se schimbe. Şi vrea cu adevărat schimbarea.”

Europa Liberă: Ceea ce am mai reţinut de la domnul Timofti e că magistraţii corupţi trebuie daţi afară din sistem. Dar cine sunt ei şi cum pot fi ei daţi afară, până nu există decizia instanţei?

Oleg Efrim: „Este adevărat. Există proceduri după care un magistrat trebuie să fie demis din funcţie, în mod special, dacă vorbim despre fapte de corupţie. Astăzi Centrul Naţional Anticorupţie şi Procuratura Anticorupţie nu mai au nicio barieră în investigarea faptelor de corupţie în sistemul judecătoresc. Şi urmează să ancheteze faptele de corupţie în justiţie. În acelaşi timp, atunci când domnul preşedinte a criticat ieri că anumite lucruri în procesul de reformare a justiţiei nu merg bine sau merg prost, el s-a referit exact la autorităţile care trebuie să implementeze legea. Pentru că adoptarea legii nu este cel mai complicat proces. Noi trebuie să ne asigurăm că această lege şi va funcţiona. Şi, din acest considerent, el le-a cerut conducătorilor autorităţilor, membri ai Consiliului de Reformă să întreprindă toate acţiunile necesare de implementare a legilor adoptate deja. S-a referit aici la Procuratura Generală, s-a referit la Centrul Naţional Anticorupţie, s-a referit la toţi cei conducători din justiţie, care erau ieri prezenţi la şedinţă.”

Europa Liberă: Imediat am auzit voci care spun că de ce se vorbeşte atât de mult despre corupţia din sistemul organelor de drept, dacă clasa politică ar fi mai coruptă decât judecătorii...

Oleg Efrim: „Corupţia este o problemă pentru întreaga societate şi ea trebuie stârpită peste tot, acolo unde există. Însă noi avem şanse să stârpim corupţia indiferent unde, inclusiv în executiv, în clasa politică şi aşa mai departe doar dacă vom avea o justiţie funcţională. Pentru că, dacă nu este o justiţie funcţională, atunci nu avem sorţi de izbândă în niciun alt domeniu, începând de la transformări economice şi terminând cu corupţia din sistemul politic. Din acest considerent, vom insista să obţinem rezultate, în primul rând, în justiţie. Şi atunci toate lucrurile vor merge.”

Europa Liberă: Cum să înţelegem că, după o pauză de aproape un an de zile, a fost convocată şedinţa Consiliului de Reformă?

Oleg Efrim: „Suntem foarte transparenţi în ceea ce facem în domeniul justiţiei. Şi toate acţiunile noastre sunt întreprinse într-un cadru foarte larg cu participarea experţilor, reprezentanţilor societăţii civile. Faptul că acest Consiliu nu a fost convocat până acum... Nu trebuie să uităm că actualul preşedinte este în funcţie, începând din luna martie. A durat ceva timp să pună la punct anumite chestii, inclusiv să stabilească o nouă componenţă a Consiliului, să elaboreze regulamentul necesar pentru funcţionarea lui şi să ne convocăm într-o şedinţă în care să putem informa membrii Consiliului despre ce s-a realizat şi ce mai avem de făcut. În viitor acest Consiliu se va întruni, cel puţin, de 2 ori pe an. Acest Consiliu, rolul lui suprem este de a monitoriza mersul implementării strategiei. Este o sarcină atribuită prin lege. Şi aceasta trebuie să fie principala prerogativă a Consiliului, în pofida chiar a unor voci din Consiliu, care încearcă iarăşi să creeze o suprastructură asupra autorităţilor statului, care să blocheze anumite iniţiative.”

Europa Liberă: Domnule Efrim, altă dată aţi cerut înlocuirea prim-vicepreşedintelui Parlamentului, domnului Plahotniuc cu un magistrat. Mai rămâneţi la acea opţiune?

Oleg Efrim: „Eu îmi cunosc foarte bine mărimea pantofilor mei. Şi mă simt foarte confortabil în ei, ceea ce le doresc şi altora. Dacă serios, poziţia mea a rămas neschimbată la acest subiect. Dar dacă preşedintele legal ales a decis ca acest Consiliu să fie în această componenţă, noi vom lucra cu acest Consiliu aşa cum el este, din moment ce atribuţiile lui sunt foarte clar stabilite în lege. Şi nimic nu ne poate sta în calea promovării reformei.”

Europa Liberă: Este capabil totuşi acest Consiliu să elaboreze nişte propuneri pentru îmbunătăţirea stării de lucruri?

Oleg Efrim: „Aş vrea tare ca acest Consiliu să vină cu propuneri şi idei, deşi ţinând cont de faptul că majoritatea celor prezenţi în Consiliu sunt conducători ai autorităţilor, care trebuie să se reformeze şi, într-un fel sau altul, sunt conectaţi la procesul de reformă, iar reprezentanţii societăţii civile practic toţi sunt implicaţi, atunci îmi vine complicat să cred că vor fi alte idei decât cele care apar în procesul de implementare a reformelor la nivelul Ministerului Justiţiei.”

Europa Liberă: Aveţi un răspuns clar la întrebarea cine şi de ce opreşte procesul de reformare a instituţiilor de drept în Moldova?

Oleg Efrim: „Eu nu ştiu dacă cineva opreşte acest proces.”

Europa Liberă: Încetinează mersul.

Oleg Efrim: „Vorbim despre funcţionalitatea instituţiilor care trebuie să activeze ca un tot întreg, ca piese ale unui mecanism complex. Pentru că, din momentul ce, din procesul de adoptare a legi este o ruptură foarte mare cu realitatea, sigur că noi nu vom obţine rezultate. Vom avea în continuare legi care se perfecţionează încontinuu, mai bune şi mai bune, dar diferenţa între a nu aplica o lege bunicică şi o lege foarte bună nu există. Rezultatul este la fel de prost. Cetăţenii noştri au obosit de transformări. Ei vor rezultate.”

Europa Liberă: Planul de acţiuni al reformei în justiţie arată costuri estimate la 126 milioane de euro. Bruxelles-ul oferă această asistenţă financiară, ca impactul reformei să fie unul sesizabil şi nu peste ani.

Oleg Efrim: „Exact. Uniunea Europeană ne-a oferit circa jumătate din banii necesari pentru transformările pe care ni le propunem până în 2016. Este un ajutor substanţial. Urmează să găsim, în primul rând, cealaltă jumătate a sumelor necesare pentru a atinge obiectivele. Este nevoie de bani în procesul de asigurare a schimbărilor. Dar nu este cel mai important lucru. Este important să se dorească în toate sferele vieţii publice aceste schimbări. Şi transformările nu le facem pentru a inventa un produs bun de export şi a uimi Uniunea Europeană. Noi facem aceste transformări pentru cetăţenii noştri. Şi trebuie să fim recunoscători Uniunii Europene că este alături de noi în acest proces şi ne ajută ca cetăţenii să aibă o justiţie echitabilă.”

Europa Liberă: Unii au interpretat mesajul preşedintelui Timofti drept aplicare a unui cartonaş galben.

Oleg Efrim: „Eu sunt departe de gândul că preşedintele Timofti mi-a reproşat mie ceva despre mersul reformelor.”

Europa Liberă: Nu dumneavoastră, dar sistemului.

Oleg Efrim: „Acest mesaj sper să fi fost înţeles de toţi reprezentanţii sistemului. Şi într-adevăr a fost, cred că, pentru prima dată, când preşedintele ţării a vorbit franc şi răspicat despre problemele care sunt în justiţie. Şi le-a cerut tuturor celor implicaţi să schimbe, să trăiască altfel şi să asigure cetăţenilor noştri o justiţie echitabilă. Eu sper că celelalte autorităţi, la care s-a referit în mesajul său domnul preşedinte, au înţeles exact mesajul şi, în scurt timp, vom vedea rezultate.”