…la Bălţi, manifestările publice ale minorităţilor sexuale rămân interzise.
O mână de oameni din comunitatea LGBT și simpatizanții lor au mărșăluit prin Chișinău la 14 februarie, spunând că și-au putut realiza pentru prima dată în Republica Moldova dreptul constituțional la întrunire fără teama de a fi atacați. Se întâmpla la un an de când în alt oraș moldovean, la Bălți, Consiliul Municipal adoptase decizia de a interzice manifestările în sprijinul minorităților sexuale. Decizia de la Bălți în vigoare și astăzi contrazice angajamentului de a apăra minoritățile pe care și l-a luat guvernul central ca să obțină liberalizarea vizelor europene. Guvernul n-a reușit deocamdată să anuleze în justiție decizia de la Bălți pe care o consideră nelegitimă. Astăzi este așteptată o nouă înfățișare în procesul intentat de Cancelaria de Stat Consiliului Municipal din oraș. Tamara Grejdeanu a discutat cu Angela Frolov de la organizația pentru drepturile minorităților sexuale, Genderdoc-M.
Angela Frolov
Angela Frolov: „În Municipiul Bălţi, din câte ştiu eu nu a fost nici o încercare de a se organiza o acţiune publică sau un marş, pentru că de obicei astfel de marşuri se organizează mai mult în Municipiul Chişinău. Opinia noastră este că acesta a fost un gest homofob, a fost un gest pentru a arăta societăţii şi a arăta îndeosebi locuitorilor municipiului Bălţi că municipalitatea este contra persoanelor homosexuale ca atare. Locuitorii au primit un mesaj că de fapt homosexualii nu sunt protejaţi de lege în egală măsură. Noi deja am şi văzut efectele aceste decizii pentru că mai mulţi participanţi în procesul de judecată GENDERDOC-M contra decizia Consiliului Municipal Bălţi au fost atacaţi de către unii cetăţeni din Bălţi care se consideră superiori şi care consideră că au dreptul să acţioneze doar pentru că cei împotriva cărora acţionează sunt homosexuali.”http://www.youtube.com/embed/ThrZERKi0gI?feature=player_embedded
Europa Liberă: Între timp a intrat în vigoare legea cu privire la asigurarea egalităţii, ţinând cont şi de acest proces, cum funcţionează legea la modul practic?
Angela Frolov: „Această lege deja funcţionează şi noi deja încercăm să o folosim. Deci, deja pregătim câteva dosare în instanţă anume pe discriminare, şi nu avem, sigur, nici o decizie pentru că de obicei durează mai mult timp, dar deja avem pregătite nişte dosare şi vom merge în instanţă invocând anume discriminarea pe criteriul, în cazul nostru, de orientare sexuală. Sper că şi alte organizaţii, şi alţi cetăţeni au deja posibilitate şi vor folosi această lege.”
Europa Liberă: După ce a intrat în vigoare această lege, aţi avut piedici în a organiza diferite manifestări ale comunităţii LGBT?
Marşul „Dragoste în loc de ură” din 14 februarie
Angela Frolov: „Manifestările sunt acoperite de o altă lege, legea cu privire la libertatea întrunirilor, şi noi la data de 14 februarie am încercat să organizăm un marş, „Dragoste în loc de ură” se numea şi am depus o cerere la primărie spunând că vrem să organizăm acest marş şi că avem nevoie de securitatea participanţilor. Am fost invitaţi cu o zi înainte de marş la date de 13 la comisariat unde am discutat cu vice-comisarul oraşului care ne-a spus că ne va proteja şi vor alături de noi pe parcursul marşului şi aşa şi a fost. Deci noi am mers prin centrul oraşului în acest marş cu diferite placate, ,,Dragoste în loc de ură”, „Iubeşte aproapele”, de felul acesta. Au fost foarte mulţi reprezentanţi ai organelor de poliţie şi nu au fost doar lângă noi, au fost pe toată strada Ştefan cel Mare şi într-adevăr ne-au respectat acest drept şi şi-au îndeplinit obligaţiunile perfect, deci nu avem nici o remarcă la reprezentanţii organelor de poliţie în acest sens. Ne-am putut bucura de acest drept pentru prima dată.”Europa Liberă: Dar au lipsit de la acest prim marş încercările de intimidare din partea altor persoane?
Angela Frolov: „Dacă cineva chiar a încercat să ajungă eu sunt sigură că nu li s-a permis, deci dacă erau persoane agresive care mergeau spre noi, eu sunt sigură că pur şi simplu au fost opriţi din timp. Nici o persoană agresivă nu a ajuns la noi şi nu nea împiedicat să facem acest marş. Poliţia şi-a făcut bine lucrul, nu ştiu, au fost provocări, nu au fost provocări.”
Europa Liberă: Să ne spuneţi în ce măsură legea cu privire la asigurarea egalităţii oferă protecţie acum?
Europa liberă: Urmează să activeze şi un consiliu care ar supraveghea cât de bine este pusă în aplicare această lege, cum vedeţi dumneavoastră comunicarea dintre acest consiliu şi cetăţeni?
Angela Frolov: „De fapt dacă persoanele nu sunt foarte bine juridic pregătite, cel mai bine este să înceapă de la consiliu, să depună o plângere la consiliu şi consiliul hotărăşte, este aici un caz de discriminare sau nu este discriminare şi dă o consultanţă juridică persoanei care pretinde că a fost discriminată, unde îi spune că da, este discriminare, mergem în instanţă şi noi te susţinem în această acţiune, sa nu, nu este discriminare şi este vorba de alt drept încălcat şi foloseşti următoarele pârghii. Dacă persoana este juridic informată ea poate merge direct în instanţă.”