O investigaţie jurnalistică susţine că o parte din bani ar fi ajuns la „Prevezon Holdings”, aparţinând fiului unui fost demnitar de la Moscova.
Un tribunal din Moscova a amânat astăzi până la 22 martie procesul de evaziune fiscală intentat avocatului Serghei Magnițchi, a cărui moarte în închisoare în 2009 a provocat o criză în relațiile Rusiei cu Statele Unite. În zilele dinaintea înfățișării de astăzi, presa de stat din Rusia a continuat campania negativă la adresa lui William Browder, șeful firmei Hermitage, pentru care a lucrat Magniţki și care susține că este victima colaterală a unui furt de 230 de milioane de dolari sifonați în 2008 din Rusia prin bănci din mai multe țări, inclusiv Moldova.
Într-un interviu acordat săptămâna trecută Europei Libere, Browder a spus ce așteaptă de la autoritățile moldovene. Browder a spus că a pus la dispoziția autorităților moldovene documente care ar demonstra că mai multe zeci de milioane de dolari au fost trimiși din Rusia în conturile Băncii de Economii, de unde au dispărut din nou. Browder ar vrea să afle cine erau proprietarii conturilor de la Banca de Economii, și ar fi recunoscător dacă poliția moldoveană ar afla cine se află în spatele acelei spălări de bani petrecută în Moldova.
La 11 februarie, șeful Centrului Național Anticorupție, Viorel Chetraru, s-a declarat însă sceptic că schema va fi dezvăluită, pentru că de la data faptei au trecut mulți ani, iar Rusia nu a colaborat de loc.
Aproape tot ce se știe despre furtul de bani din Rusia se știe grație unei investigații publicate în august 2012 de un proiect jurnalistic consacrat corupției și crimei organizate în care s-au implicat publicația financiară din Statele Unite „Barrons” și ziarul rusesc „Novaya Gazeta”. Cum a funcționat proiectul ne-a spus directorul lui executiv, Paul Radu.
Paul Radu a explicat că el și colegii lui au studiat registrele unor firme din lumea întreagă. Au descoperit de exemplu că o companie rusească a trimis bani unei bănci din Letonia, care a transmis banii printr-o altă bancă unei companii din Noua Zeelandă... „Una peste alta – a spus Radu – noi am încercat să dezlegăm un puzzle la scară globală”.
Al doilea posibil beneficiar al furtului, identificat de proiectul jurnalistic, este Denis Kațîv, al cărui tată Piotr este fostul șef al transporturilor în regiunea Moscovei. Documentele arată că „Prevezon Holdings”, companie în proprietatea lui Kațîv, ar fi primit o parte din banii furați prin Moldova.
În februarie, mai multe țări europene angajate în investigații proprii privind soarte așa-numitelor „fonduri Magnițki” au început să coopereze sub auspiciile UE. Autoritățile din Cipru, Estonia, Letonia și Lituania spun că fac eforturi de a da de urma banilor care ar fi ajuns în băncile lor sau ar fi trecut prin ele în drum spre alte țări. Estonia, de exemplu, a descoperit în acest fel 10 milioane de dolari. Lituania a înghețat unele conturi bancare, la fel ca Elveția. Austria și Finlanda și-au încheiat propriile anchete cu concluzia că delictele incriminate nu s-au produs în țările respective. William Browder a spus Europei Libere că se concentrează în prezent asupra Ciprului, insistând în cancelariile vest-europene să țină seama de dorința lui când decid un eventual ajutor de salvare pentru țara insulară aflată în prag de faliment.
În opinia unor critici ai Kremlinului, pasivitatea Moscovei în această afacere este suspectă.
Fostul premier Mihail Kasianov a spus Europei Libere că neimplicându-se în nici un fel în căutarea banilor furați, autoritățile ruse demonstrează că au fost implicate cel puțin într-o măsură. Iar această atitudine, crede Kasianov, dă apă la moară speculațiilor.